Boluri

 

Tipul I. Bol adânc cu picior înalt (Pl. 1)

 

            Includerea acestui tip în marea categorie a "bolurilor"( categorii pe care de altfel după cum s-a văzut, le socotim foarte aleatorii) poate suscita unele discuţii. Strict tipologic el ar fi putut tot atât de bine figura şi la cupe în măsura în care partea superioară a pereţilor vasului este perfect verticală. Am socotit totuşi că este mai normal să prezentăm acest tip în cadrul bolurilor deoarece partea inferioară a vasului nu face unghi ca cea superioară, tranziţia efectuându-se prin arcuire. Unele probleme le ridică şi denumirea tipului de vas ca atare. Judecând după Hilgers, 44-45 este vorba de un calix (derivaţia etimologică din kúlic fiind de respins) despre care, dacă este să ne încredem într-o definiţie a lui Isidor din Sevilla (Origines, XX, 5, 3: cratera est calix duas habens ansas) ar fi, inversând termenii comparaţiei, un crater fără toarte. Calix-ul este definit ca un vas ovoidal, cu deschiderea largă şi cu picior înalt. Materialul din care se confecţionau astfel de vase putea fi argintul (vezi calices din tezaurele de la Pompei din casa del Menandro, de la Hildesheim sau Boscoreale), bronzul, sticla şi desigur ceramica.

            Dacă craterul are o lungă tradiţie în ceramica greacă, calix-ul pare mai curând o inovaţie a atelierelor occidentale aretine. Îl avem ilustrat în catalogul ceramicii terra sigillata (Oswald-Pryce, 9 pl. XXVI, 1-2; vezi şi 4, 65, pl. II, 1-4; 97, pl. XIX, 1 şi 125-129, pl. XXI, 1 ultimele exemplare fiind asimilate formei Dragendorff, 11) unde este datat în perioada augustee. Chiar dacă Gose datează ultimul exemplar de la Oswald-Pryce (pl. XXI, 1) în perioada claudică (Gose, tipul 4; vezi şi tipurile 3, 5 datate în perioada augustee) este sigur că în mare tipul poate fi datat în prima jumătate a sec. I p. Chr. Alte două exemplare din Occident, mai simple (lipsă piciorul) de la Sutri (Duncan, forma 7/24 şi Munigua (Veggas, tipul 35/2) se datează către mijlocul secolului I p. Chr.

            Mult mai interesante pentru noi, fireşte, sunt analogiile din zona orientală a Imperiului. De la Antiochia, Waagé menţionează câteva exemplare (nr. 480-486 ilustrate la fig. 22/1, 6, 8, 9, 10, 11, 16, 17, 18, 23, 24 şi la pl. VI/480 şi 486) caracterizate drept boluri cu ornament în relief şi cu picior. Încadrate în categoria Early Roman "Pergamene" Pottery (=ESA), de datat în secolul I p. Chr., originea lor trebuie căutată, după Waagé în forma 11 a lui Dragendorff (dovadă de necontestat a influenţei ceramicii aretine asupra aceleia contemporane din Orient). La Tarsus (Jones, fig. 198/640) un "crater" întrucâtva asemănător este încadrat în categoria Lead Glazed Pottery (p. 191-196), fiind datat de asemenea în secolul I p. Chr. La Samaria tot un "crater" (Crowfoot, 342-343, fig. 82, 1) este încadrat la Miscellaneous Red Wares iar ca analogie este citat un exemplar similar de la Çandarli (S. Loeschke, pl. XXVIII, 10) datat în prima fază (Tiberius). Pentru posibilitatea apariţiei lor în repertoriul "samian" vezi J. Schäfer, Arch. Anzeiger, 1962, 4, fig. 2/22-25 cu comentariul din col. 791-792. Din zone mai apropiate nouă sunt de semnalat trei exemplare provenind fie de la Chersones (G.D. Belov, Sovietskaia Arheologhia, 1967, 4, 301, fig. 1) unde este datat la începutul secolului I p. Chr., fie de la Mangalia (Em. Condurachi, în Istoria României, Bucureşti, 1960, p. 549, fig. 130/1, datat greşit în secolul III p. Chr.; corectura ca şi precizarea provenienţei la Alexandrescu, 198); vasul a fost cedat spre publicare lui I. Glodariu, Relaţiile comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, 1974, p. 221, pl. XXII, C 52/a unde este datat în perioada augustee. În sfârşit un ecou întârziat al acestui tip îl regăsim la Butovo (Sultov, 39) unde este datat în secolele II-III p. Chr.

            Rezumând cele de până acum se pare că tipul care ne reţine atenţia reprezintă un produs al atelierelor aretine care a migrat în zona orientală unde a fost imitat fie în centrele "pergameniene" fie în subspecii ale acesteia, dintre care este de reţinut atelierul de la Çandarli, fie în cele "samiene". Relativ marea difuziune a acestui tip în zona pontică, ca şi preluarea lui de către atelierele "nicopolitane" par să lase deschisă posibilitatea adoptării lui de către atelierele nord (sau vest ?) pontice încă în prima jumătate a secolul I p. Chr.

            1. Bol mare, întreg (lipsă doar piciorul) din necropola tumulară publicat de Alexandrescu, 198: "XXX, 10 inv. 19716. Bol cu pereţii verticali şi picior, cu barbotină, fragmentar; profil incomplet (lipseşte piciorul). Pl. 79 şi 99. Dm. 0, 165 m. Argila roz fină. Firnis cărămiziu aprins cu luciu, în exterior şi interior. Decor floral aplicat. Istoria României, I, p. 549, fig. 130/1 (Mangalia, sec. III p. Chr.!)". Muzeul de Istorie României. Vasul este datat, prin context, împreună cu întregul tumul în "tot cuprinsul celei de a doua jumătăţi a secolului I p. Chr.” (Alexandrescu, 200) ceea ce reprezintă desigur o uşoară inadvertenţă. Fiind perforat de mormântul secundar XXX2 " datat în a doua jumătate a secolului I p. Chr. (vezi mai jos p. 221)" (Alexandrescu, 200) tumulul se datează încă în prima jumătate a secolului I p. Chr., aşa cum o indică şi celelalte obiecte pe care le vom analiza la timpul potrivit, inclusiv opaiţul. Deci şi piesa noastră datează - obligatoriu - din prima jumătate a secolului I p. Chr., aşa cum ne-o indică dealtfel toate analogiile menţionate mai sus. Dintre acestea cele mai utile rămân cele de la Mangalia, Zimnicea şi Chersones (vezi mai sus), ceea ce circumscrie vasul de la Histria la o zonă de producţie "pontică", cu decor floral aplicat (barbotină), de inspiraţie mai curând "pergameniană" (ESA) sau Çandarli, decât direct aretină.

            2. Bol mic, fragmentar. "Histria/1927-1942".D. 10 cm. î. păstrată 5 cm. Pasta gălbui cărămizie fină, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Decor floral aplicat. Dep. Inst. Arh. Cele mai apropiate analogii la Sutri (Duncan, forma 7/42) şi Munigua (Vegas, tipul 35/2), ambele datate la mijlocul secolului I p. Chr. Cu toate acestea socotim că vasul nostru reprezintă un produs "pontic", databil în secolul I p. Chr. (eventual începutul secolului II p. Chr.) de inspiraţie microasiatică. Nici analogiile, nici vasul nostru nu ne certifică existenţa piciorului.

            3. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1963 Templu. Niv. III - 0,70 m". D. 14,0 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pasta cărămizie fină, la exterior firnis roşu maroniu lucios de bună calitate. Buza uşor profilată, şanţ larg şi o altă nervură dublă cu şanţ median. Pe registrul imediat următor decor floral aplicat (barbotină). Dep. Inst. Arh. În repertoriul "pergamenian" (ESA) nouă accesibil, există o singură paralelă la Tarsus (Jones, fig. 202/744 cu comentariul de la p. 268). Încadrarea vasului respectiv în Middle Imperial Period (sec. II-III p. Chr.) mai suscită încă unele discuţii (ibidem, 201) ceea ce ne-ar permite să postulăm o datare mai timpurie a fragmentului de la Tarsus. În ceea ce-l priveşte pe cel histrian el poate fi datat în secolele I-II p. Chr., în măsura în care calitatea firnisului nu-i la adăpost de unele obiecţii şi în care barbotina reprezintă totuşi o specie aparte de cea "pergameniană", fiind de considerat o imitaţie "pontică" a unui prototip "pergamenian".

            4. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1960 Templu 22". D. 16,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pasta cărămizie fină, firnis roşu portocaliu. Buza uşor îngroşată, şanţ larg, nervură profilată după care urmează registrul mare cu ornament aplicat (barbotină). Dep. Inst. Arh. Lipsa unei indicaţii stratigrafice mai clare, a unei asemenea forme în repertoriul "samian" (dacă exceptăm exemplarul următor) şi în sfârşit prezenţa barbotinei ne determină, pornind de la analogia semnalată pentru vasul anterior (Jones, fig. 202/744) să considerăm acest fragment ca aparţinând unui vas produs în sec. I-II p. Chr. într-un atelier "pontic".

            5. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II publicat de Suceveanu, 102 "I A 59: Pot, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis rouge foncé avec beaucoup d'impuretés; d. emb. 16,5 cm; 1964 S I - 2,50 m; Duncan, forma 7/21 (Iers.)". Dep. Histria. În realitate considerăm acum, în lumina întregului material histrian, că e vorba de un bol, uşor diferit de precedentul în măsura în care nervura a doua (de sus în jos) este atât de profilat încât pe partea corespunzătoare a interiorului vasului apare un şanţ. În ceea ce priveşte trimiterea exactă ea este desigur Duncan, forma 7/42. Cu certitudinea că fragmentul nostru se datează, stratigrafic, în secolul I p. Chr. sau cel mai târziu la începutul secolului II p. Chr., considerăm că el reprezintă o variantă "pontică" a unui prototip microasiatic (vezi exemplarul următor).

            6. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1963 Templu. Niv. III - 0,79 m". D. 14,0 cm, î. păstrată 20,0 cm. Pastă cărămizie fină (fără mica) firnis roşu portocaliu lucios de foarte bună calitate (ESB). Buza uşor îngroşată, şanţ larg, nervură profilată. Pe registrul următor nu apare nici un ornament. Dep. Inst. Arh. Pentru posibilitatea apariţiei acestui tip în repertoriul samian, vezi J. Schäfer, Arch. Anzeiger, 1962, 4, col. 791-792. Produs "samian" (ESB) din secolele I a. Chr - I p. Chr.

            7. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1960 Templu 22". D. 20,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie fină (fără mică) firnis roşu portocaliu de foarte bună calitate (ESB). Şanţuri încadrează fiecare nervură. Nervurile ornamentate cu rotiţa. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 6. Produs "samian" (ESB) din secolele I a. Chr - I p. Chr.

 

Tipul II. Bol cu pereŢii evazaŢi (pl. 1.)

 

            Judecând după Hilgers, 48-49 denumirea cea mai potrivită pentru acest tip de vas ar fi cea de catinus (catillus, catinulus) definit ca vas de masă. Printre sinonimele acestui tip se citează discus şi lanx pentru formele mai plate, acetabulum şi paropsis pentru cele mai adânci (ibidem, 33-34).

            Din zona occidentală a Imperiului provin exemplare din forma Dragendorff 32 (Oswald-Pryce, 205, LXIII, 5-12), databile în secolele II-III p. Chr. Aceeaşi datare apare şi la Gose, forma 34 (prima jumătate a secolului III p. Chr.) pe un exemplar de la Rheinzabern, unde pare că acest tip a avut o largă răspândire. La Heukemes (pl. 39/1, 5), în materialul de comparaţie, apar unele forme asemănătoare, datate în secolele I - II p. Chr. În sfârşit la Hayes (1972) apar mai multe forme "africane" asemănătoare (17, 27/2, 9 - exemplarele 1 şi 11 de la p. 50 fig. 8 fiind cu totul arbitrar incluse în acest tip -31, 50, 53, 64, 81, 109) datate între secolele II - VII p. Chr., neclar fiind şi în acest caz criteriul după care arheologul englez şi-a aranjat materialul ceramic. Şi pentru ca deruta să fie totală, acelaşi cercetător include în seria Late Roman C la forma 1 (352, fig. 65/7) un vas asemănător datat nici mai mult nici mai puţin "începutul celui de-al treilea sfert al secolului V p. Chr.".

            După cum vom vedea mai jos, două exemplare histriene (nr. 3 şi 4) datează în mod sigur din secolul I p. Chr. (cel mai târziu începutul celui următor), ceea ce ne obligă la o investigaţie a produselor ceramice asemănătoare din zona orientală a Imperiului. În agoraua ateniană este menţionat un exemplar de mari dimensiuni (Robinson, G 76) secolul I p. Chr., încadrat în categoria "alte centre romane de producţie fină". În schimb un alt exemplar (Robinson, H 1) este considerat "pergamenian", având ornament în relief şi fiind datat în prima jumătate a secolului II p. Chr. La Tarsus (Jones, 243 fig. 401, A, B) există chiar o serie mai largă de astfel de boluri considerate "pergameniene", care se datează în secolul I p. Chr. La Antiochia, Waagé (40, pl. VII, 643, 647) include acest tip în categoria Regional Middle Pottery (secolele II - III p. Chr.), iar lângă Olbia este datat în secolul II p. Chr. (Burakov, 95, planşa VIII, 4, 5). Din aceeaşi zonă provin însă şi exemplare mai târzii (secolele III - IV p. Chr.), aşa cum sunt ele datate de Knipovici (1952, 315 fig. 11/3) şi Westholm (71, fig. 32/1). De la Troemis (Opaiţ, 359, nr. 80, planşa XV, 11) provine un exemplar asemănător databil între sfârşitul secolului II p. Chr. - primul sfert al celui de-al III-lea.

            Este posibil deci ca forma "pergameniană", din secolul I p. Chr. să fi cunoscut o dezvoltare continuă în secolele următoare (II-III p. Chr.) atât în Orient cât şi în Occident, supravieţuind chiar şi în secolul IV p. Chr. şi următoarele.

            1. Bol miniatural, întregibil de la Terme II publicat de Suceveanu, 109, "I B - C 5: Bol en miniature, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis rouge clair; d. emb. 10,0 cm; 1972/S VIII-1,25-1,50 m; Knipovici [1929], pl. II, 32 c (IIe-IIIe s.); Hayes, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Contextul stratigrafic asigură datarea fragmentului nostru în secolele II-III p. Chr., situaţie în care pot fi invocate analogiile citate mai sus de la Antiochia, de lângă Olbia şi Troemis. Sub influenţa unui centru "pergamenian", vasul căruia îi va fi aparţinut fragmentul discutat poate fi considerat mai curând un produs "pontic", decât un import din zona occidentală a Imperiului, unde am văzut că acest tip a avut de asemenea o mare răspândire.

            2. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria / 1927-1942". D. 13,0 cm, î. păstrată 2,2 cm. Pastă cărămizie fină cu mica, firnis roşu de o calitate îndoielnică. Dep. Inst. Arh. Lipsa oricăror indicii stratigrafice nu permite decât o încadrare foarte largă (secolele II-IV p. Chr.) pe lângă Waagé (loc. cit.) şi Opaiţ (loc. cit.) putând fi invocat şi exemplarul publicat Knipovici (loc. cit.). Probabil produs "pontic".

            3. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II publicat de Suceveanu, 100: "I A 22: Bol, partie supérieure (2 fragments), pâte fine de couleur brique, vernis rouge de bonne qualité; d. emb. 16,0 cm; 1964/S I -2,50 m; ibidem [Robinson], G 76)". Dep. Histria. Databil clar în secolul I p. Chr. (eventual începutul celui următor); pentru fragmentul nostru pot fi invocate analogiile de la Robinson (G 76 şi H 1) Jones (loc. cit.) şi Burakov (loc. cit.). Aceleaşi analogii, dar în special ultima, permit formularea ipotezei producerii lui într-un atelier "pontic".

            4. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II publicat de Suceveanu, 100: "I A 20: Bol, partie supérieure, rainures ŕ l'intérieur, ŕ l'extérieur ornement alvéolaire realisé ŕ la spatule, pâte rougeâtre, vernis rouge jaunâtre brillant, d. emb. 18,0 cm; 1966/S II - 2 - 1,02 m; Robinson, G 76 (Ier s.)". Dep. Histria. Pe lângă analogia citată mai poate fi adăugat şi Burakov, 95, tipul III (pl. VIII, 5) care citează o interesantă analogie la Çandarli (Loeschke, pl. XXVIII, 21). Cu regretul că exemplarului de la Kozârka nu i se indică şi scara şi cu diferenţa că pe acesta nu apare ornamentul de pe cel histrian, socotim că, pornind de la formă şi de la şanţul interior, analogia de la Burakov este aproape perfectă. Putem oare considera, în această situaţie, că exemplarul histrian provine de la Çandarli (ESC), unde am văzut că în faza iniţială (Tiberius) firnisul portocaliu este predominant? Ipoteza nu se exclude chiar dacă o imitaţie "pontică" a unui prototip "pergamenian" sau de la Çandarli (având în vedere ornamentul alveolar) pare mai verosimilă.

            5. Bol mare, fragmentar "Histria/1963 Templu". D. 22,0 cm, î. păstrată 3,2 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu lucios de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Lipsa oricăror indicii stratigrafice ca şi calitatea firnis-ului lasă deschise aceleasi ipoteze ca cele formulate pentru exemplarul 2.

 

TIPUL III. BOL CU BUZA TEŞITĂ ÎN AFARĂ (PL. 2)

 

            Dacă termenul generic pentru boluri pare a fi fost catinus (Hilgers, 48-49), bolurile mai adânci par a fi fost denumite acetabula sau paropseis  (Hilgers, 33-34). Paropsis  este definit ca un acetabulum maius, forma mică fiind destinată teoretic, cum i-o indică şi numele, păstrării oţetului (Isidor din Sevilla, Origines, XX, 4, 12: acitabulum, quasi acetaferum, quod acetum ferat). În realitate era vorba de un vas mic de masă, utilizat până şi pentru jocul de zaruri.

            Cu două excepţii, aşa cum vom vedea, exemplarele histriene se încadrează în categoria "pergameniană" (ESA) ceea ce ne dispensează de a invoca analogii neconcludente din Occident cum ar fi cele de la Gose (tipul 30, datat în a doua jumătate a secolului III p. Chr.!) sau de la Hayes (1972, forma 16 "africană" - unde pereţii vasului prezintă însă o flexiune, inexistentă la exemplarele noastre - datată 150-200 p. Chr. !?). De la Atena, Robinson menţionează un prim exemplar (G 1), încadrat în grupa "pergameniană" şi datat încă în secolul I a. Chr. iar un al doilea (G 73) încadrat în categoria "alte centre romane de producţie fină" şi datat în prima jumătate a secolului I p. Chr. În schimb de la Antiochia (Waagé, 38, pl. VI/S 1) se menţionează un exemplar având acelaşi tip de buză dar şi un şanţ la exterior imediat sub buză, exemplar considerat "samian" (ESB) şi datat deci în secolele I-II p. Chr. Rezultă că tipul de vas pe care-l discutăm este destul de comun în ceramica est-mediteraneană încă din secolul I a. Chr., migrează în cea microasiatică în secolele I-II p. Chr. pentru a se răspândi mai târziu (dacă datările lui Gose şi Hayes sunt totuşi corecte) în Occident.

            1. Bol mic, fragmentar "Histria/1963 Templu-0,80 m". D. 10,0 cm, î. păstrată 2,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu de foarte bună calitate (ESA). Dep. Inst. Arh. În aceste condiţii considerăm că fragmentul nostru a aparţinut unui vas "pergamenian" databil după Robinson (G 1 dar şi G 73) în secolele I a. Chr. - I p. Chr., mai curând însă la cumpăna dintre milenii.

            2. Bol mic, fragmentar "Histria/1963 Templu Niv. IV - 0,60 m". D. 10,5 cm, î. păstrată 4,1 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu de foarte bună calitate (ESA). Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson G 1 şi 73. Vas "pergamenian" din secolele I a. Chr. - I p. Chr., mai curând către mijlocul perioadei.

            3. Bol mic, fragmentar "Histria/1967 Templu S V1 29". D. 10,5 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă gălbuie făinoasă, firnis portocaliu lucios (ESB ?). La exterior fundul vasului fără firnis. Dep. Inst. Arh. În această situaţie, având de ales între analogia de la Waagé (38, pl. VI/S 1) care consideră vasul de la Antiochia "samian" (ESB), datându-l în consecinţă în secolele I-II p. Chr., şi cea de la Robinson (G 73; d. 0,078 "dull, orange-red glaze"), socotim că aceasta din urmă pare mai valabilă. Ar fi deci vorba de un produs de tradiţie "samiană" - mai curând decât curat "samian" - databil în prima jumătate a secolului I p. Chr. Cât priveşte centrul de producţie n-ar fi exclus ca printre "alte centre romane de producţie fină" să înţelegem chiar un atelier "pontic".

            4. Bol mic, fragmentar "Histria/1963 Templu". D. 11,1 cm, î. păstrată 3,02 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu de foarte bună calitate (ESA). Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson G 1 şi 73. Vas "pergamenian" de la sfârşitul secolului I a. Chr. sau începutul celui următor.

            5. Bol mic, fragmentar "Histria/1950 Templu; Inv. V 1725". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu de foarte bună calitate (ESA). Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson G 1şi 73. Vas "pergamenian" de la sfârşitul secolului I a. Chr., începutul secolului I p. Chr.

            6. Bol mic, fragmentar de la Terme I, publicat de Suceveanu, 96: "I B 1: Bol, partie supérieure, pâte grise grumeleuse avec beaucoup d'impuretés: d. emb. 12,0 cm; 1975/S XIV - 2 -0,35 m, dérivé d'un type élégant; Holwerda [J.H. Holwerda, Het laatgrieksche en romeinsche Gebruiksaardewerk uit het middellandsche Zee-Gebied, S' - Gravenhage, 1936] pl. V, 634 (Ier s.) et Robinson G 173 (Ier-II s.)". Dep. Histria. Trimiterea la Robinson G 173 (valabilă doar poate în ceea ce priveşte buza) este desigur de înlocuit cu G 73. Pasta din care este confecţionat vasul nostru ca şi asemănarea buzei mai curând cu cea a platoului atenian G 173 dovedesc o indiscutabilă producţie locală, histriană, având ca prototipuri bolurile ateniene G 1 şi 73. Stratigrafic fragmentul căruia îi va fi aparţinut vasul nostru se datează în primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., perioadă când este posibilă o imitaţie locală a unui prototip "pergamenian".

 

Tipul IV. Bol cu pereŢii verticali (pl. 2.)

 

            După cum a rezultat şi de la tipul anterior, denumirea antică pare a fi fost catinus (discus, lanx, acetabulum, paropsis; Hilgers, 48-49, 33-34), vas având o gamă foarte largă de întrebuinţări.

În ceea ce priveşte tipul propriu-zis, trebuie precizat că el a cunoscut o mare răspândire atât în ceramica occidentală cât şi în cea orientală, fiind fără îndoială succesorul unui tot atât de răspândit tip în ceramica greacă (ex. gratia: Thompson, E 46, ultimul sfert al secolului II a. Chr., după noua cronologie a S. Rotroff, The Athenian Agora, XXII, 1982, p. 107-110). În zona occidentală el este c

unoscut (Oswald-Pryce, pl. XLVIII/3-16) în primul secol p. Chr., fiind asimilat de autorii citaţi formei Dragendorff, 40. Aceeaşi datare este propusă şi la Sutri (Duncan, forma 6/30, 31, şi forma 12/48) ca şi în materialul de comparaţie prezentat de Heukemes (pl. 39/2-4) unde nu se exclude o prelungire a existenţei lui până către mijlocul secolului II p. Chr. O datare mai largă este propusă de Gose (tipul 26, perioada claudică; tipul 27, începutul secolului II p. Chr; tipul 29, sfârşitul secolului II p. Chr. - prima jumătate a secolului III p. Chr.; tipul 30, a doua jumătate a secolului III p. Chr.) chiar pentru unele exemplare de la Oswald-Pryce. Printre formele sale "africane", Hayes (1972, forma 17/5) include şi el un exemplar asemănător datat în secolele II-III p. Chr. ceea ce nu exclude o continuitate a lui până mai târziu (a afirma însă că forma 1 din Late Roman C Ware, încadrabilă în tipul B, ar data nici mai mult nici mai puţin de la "începutul celui de-al treilea sfert al secolului V p. Chr." este fără îndoială o nouă exagerare a lui Hayes - ibidem, 325-327). Tot din zona occidentală, dar din regiuni mult mai apropiate de Dobrogea provine un exemplar de la Romula (Popilian, pl. XXIII/254) datat de autor în secolul II p. Chr. şi atribuit centrului de la Butovo.

            Trecând acum la zona orientală a Imperiului se cuvine menţionată seria de boluri "pergameniene" (ESA) de la Atena (Robinson, F 6-11) de la Antiochia (Waagé, 35 nr. 470), de la Samaria (Crowfoot, 332-334, fig. 80/1, 2, 4, 5) şi din Cipru (Westholm, 68, fig. 30/7, 8), toate databile în secolul I a. Chr. şi începutul secolului I p. Chr. O variantă "barbotinată", datată încă în secolele I-II p. Chr. apare la Tarsus (Jones, 258, nr. 608 şi 612, fig. 197/608 şi 612). Interesant este că acest tip apare şi în ceramica Çandarli (ESC), aşa cum o intuise încă Tatiana Knipovici (1929, 22 pl. I/14 - tip "pergamenian" înrudit cu tipul Loeschke, 363, pl. XXVIII/6) şi cum o confirmă Hayes (1972, 322, forma 5 - prima jumătate a secolului III p. Chr.; 1983, 118, fig. 3/24, 25 datată 160/170 - 180 p. Chr). Ca şi în Occident, tipul este imitat şi în zona orientală a Imperiului până mai târziu, dovadă exemplarele de la Antiochia (Waagé, 40 nr. 670, pl. VIII/670 f şi k încadrate în Middle Roman Period - secolele II-III p. Chr.), Atena (Robinson, K 51, mijlocul secolului III p. Chr.) sau lângă Olbia (Burakov, 97, tip 12, pl. VIII/17 secolul II p. Chr. iar la pl. IX/12 un exemplar asemănător datat în secolele II-III p. Chr.).

            Rezumând cele de până acum, se cuvine precizat că prototipul grecesc a fost imitat atât în zona occidentală de atelierele aretine cât şi în cea orientală în cele "pergameniene" de unde o largă difuziune a lui în secolele următoarele. Pentru zona noastră este instructiv de menţionat preluarea acestui tip în centrul de producţie de la Çandarli (ESC) cât şi în cele "nicopolitane" (mai exact Butovo, dându-i crezare lui Popilian loc. cit.), despre care este greu de afirmat încă - din păcate - în ce măsură se vor fi făcut fie ecoul celor occidentale, fie celor orientale, fie - mult mai probabil - încercând să realizeze o sinteză dintre cele mai interesante.

            1. Bol mic, întreg, de la sectorul Templu, publicat (cu fotografie) de D.M. Pippidi şi colab. Materiale, VI, 1959, 272, fig. 2/1 (datat în secolul I p. Chr.) "Histria/1957. Templu; Inv. V 35152, d. 7,4 cm, î. 3,6 cm, d. piciorului inelar 3,5 cm. Pastă roz, firnis roşu mat în interior, parţial în exterior, de o calitate mediocră. Muz. Histria. Atât editorii cât şi H.S. Robinson - cu ocazia vizitei din 1981 - datează acest vas în secolul I p. Chr., datare evident corectă. Cu ocazia aceleiaşi vizite savantul american a opinat ca centru de producţie pentru Cnidos, atribuire pe care nu o putem nici confirma nici infirma, pe baza materialelor nouă accesibile. Fără această indicaţie - care merită desigur reţinută - ne-am fi orientat atenţia spre analogiile citate de la Atena, Antiochia şi Samaria, considerând însă vasul nostru o imitaţie "pontică" a unui prototip "pergamenian" (ESA).

            2. Bol mic, întreg, de la sectorul Templu, publicat (cu fotografie) de D.M. Pippidi şi colab. Materiale, VI, 1959, 272, fig. 2/4 (datat în secolul I p. Chr.) "Histria/1957. Templu 20; Inv. V 19994". D. 11,0 cm, î. 5,5 cm, d. piciorului inelar, cu nervură profilată, 5,5 cm. Pastă roşiatică, firnis roşu de bună calitate. Muz. Histria. Atât editorii cât şi H.S. Robinson datează acest vas în secolul I p. Chr., ceea ce este foarte posibil. Numai că profesorul american ne-a precizat că e vorba de o imitaţie a unui prototip "samian" (ESB) din a doua jumătate a în secolului I p. Chr. Aşa cum s-a văzut însă şi la exemplarul precedent, analogiile noastre ne îndreptau mai curând spre un centru de producţie "pergamenian" (ESA) al căror prototip va fi fost imitat într-un atelier pontic.

            3. Bol mijlociu, întregibil. "Histria/1963 Basilica Extra-Muros - 1-4 - 2,30". D. 16,0 cm, î. 5,1 cm, d. piciorului (aproape inexistent, marcat prin două mici şanţuri de o parte şi de alta) 5,1 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu, lucios de o calitate satisfăcătoare. În interior şanţ imediat sub buză, iar în partea inferioară a vasului cercuri formate din impresiuni alveolare realizate cu rotiţa. Dep. Histria. Cu toată aparenta precizie a indicaţiei stratigrafice, datarea vasului nostru rămâne sub semnul îndoielii, în măsura în care respectiva săpătură a rămas practic nevalorificată (vezi mai sus în introducere, p.   nota 6). În aceste condiţii socotim că cea mai apropiată analogie ar fi cea indicată de Popilian (54, pl. XXIII/254) care se exprimă astfel "La Romula s-au descoperit două străchini de formă hemisferică, cu fund inelar, cu buza dreaptă şi cu un cerc realizat cu rotiţa dinţată, amplasat pe faţa interioară a fundului… şi această grupă se plasează în secolul al II-lea p. Chr. Centrul de producţie este Butovo". Larga răspândire a produselor "nicopolitane" în Dobrogea n-ar exclude provenienţa vasului nostru din aceste ateliere, cu observaţia că de data aceasta sursa de inspiraţie pare a fi fost mai curând zona occidentală a Imperiului (Heukemes, pl. 39/2 unde se regăseşte şi şanţul interior de sub buză şi piciorul abia marcat; vasul provine de la Ladenbrug şi se datează de la sfârşitul secolului I p. Chr. până către mijlocul celui următor).

            4. Bol mijlociu, întreg. "Histria/1972 S. F. - 6-0,20; Inv. V 25528". D. 16,5 cm, î. 8,1 cm, d. piciorului inelar 6,3 cm. Pastă cărămizie, firnis maroniu roşcat de proastă calitate în tot interiorul şi sub buză la exterior. La exterior sub buză două şanţuri puţin adânci iar pe pântecul vasului linii incizate, în interior şanţ sub buză. Muz. Histria. Nici despre acest vas - în pofida indicaţiei - nu avem vreun reper stratigrafic mai convingător. În această situaţie considerăm că vasul nostru ar putea fi o imitaţie "pontică" a unui prototip produs în atelierele de la Çandarli şi s-ar data aproximativ în a doua jumătate a secolului II p. Chr. sau în prima jumătate a celui următor (cf. Hayes, 1983, 118, fig. 24, 25), astfel spus un tipic produs a ceea ce Waagé (în speţă p. 40, nr. 670) denumeşte Regional Middle Roman Pottery.

            5. Bol mic, fragmentar "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros]". D. 8,5 cm, î. păstrată 1,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu lucios în interior, mat în exterior. Dep. Histria. Dimensiunile vasului ca şi calitatea firnisului ne îndreaptă (vezi mai sus nr. 1-2) către seria micilor boluri de tradiţie "pergameniană" (ESA), de la Atena, Antiochia şi Samaria, produse probabil şi în zona "pontică" în secolul I p. Chr.

            6. Bol mic, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 10,0 cm, î. păstrată 4,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de bună calitate. Dep. Histria. Produs "pontic" din secolul I p. Chr. ca şi exemplarul precedent.

            7. Bol mic, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 12,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu de bună calitate (tip ESB), discontinuu la exterior. Dep. Histria. Ca şi exemplarele 1-2 şi 5-6 s-ar putea să fie vorba de un produs "pontic" din primul secol p. Chr.

            8. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II publicat de Suceveanu, 100: "I A 21: Bol, partie supérieure, rainures sous l'embouchure ŕ l'extérieur, pâte rougeâtre, vernis rouge foncé marron aux reflets métalliques; d. emb. 18,0 cm; 1966/S III - 15-2,31. Ibidem [Robinson, G 76) (Ier s.)]". Dep. Histria. Trimiterea la Robinson (G 76) este evident eronată. Datându-se stratigrafic încă în secolul I p. Chr., vasul de care ne ocupăm trebuie să fi reprezentat o imitaţie "pontică" - de mari dimensiuni - a unui prototip "pergamenian" (vezi mai sus exemplarele 1-2).

            9. Bol mijlociu, fragmentar, "Histria/(1951). Z int(erior) -1,52 m între B, H, G; Inv. V 8943 Q". D. 18,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de calitate îndoielnică. La interior sub buză şanţ adânc. Lipsa oricărui reper stratigrafic ne îndeamnă să asimilăm acest vas celui de la nr. 4, altfel spus, să-l considerăm un tipic Regional Middle Roman Ware  (=pontic; mai curând decât histrian, având în vedere calitatea firnisului) din secolele II-III p. Chr.

 

Tipul V. Bol cu pereŢii uŞor curbaŢi SPRE INTERIOR PL. (3,4,5)

 

            Tot catinus (acetabulum, paropsis, discus sau lanx) trebuie să se fi numit şi acest tip (Hilgers, 33-34, 48-49) întrebuinţările lui fiind fără îndoială la fel de variate ca şi ale tipului precedent, aceasta desigur în funcţie şi de dimensiunile ca şi de forma fiecărui recipient. Căci, spre deosebire de tipurile de până acum, tipul V prezintă mai multe subtipuri, ceea ce ar putea pune sub semnul îndoielii însăşi reunirea lor într-un singur tip. Am procedat însă la această grupare pentru a nu cădea în excesul de fragmentare tipologică, atât de răspândit în unele lucrări. În fond este totuşi vorba de vase de dimensiuni variate cu pereţii arcuiţi dar care, spre deosebire de tipul precedent de exemplu, prezintă o uşoară flexiune spre interior a pereţilor. În cadrul acestui tip distingem mai multe subtipuri, după cum urmează:

A (exemplarele 1-2): boluri adânci.

B (exemplarele 3-21): boluri semiadânci.

C (exemplarele 22-29):boluri relativ plate.

D (exemplarele 30-52): boluri adânci cu buza uşor îngroşată.

            Este de la sine înţeles că o astfel de varietate tipologică se pretează mai greu la o tratare unitară, consideraţiile în legătură cu fiecare variantă rămânând a fi decisive.

            Menţionând că toate subtipurile înşirate mai sus au precedente în ceramica greacă (ex. gratia Thompson, D 7 - al treilea sfert al secolului II a. Chr. - pentru formele adânci; E 154 - ultimul sfert al secolului II a. Chr. - pentru cele plate după noua cronologie a S. Rotroff, The Athenian Agora, XXII, 1982, p. 107-110) se cuvine subliniat că ambele variante se întâlnesc atât în ceramica romană din zona orientală cât şi din cea occidentală a Imperiului. Începem cu acestea din urmă - ca de obicei - amintind formele plate publicate la Oswald-Pryce, pl. XLIV/1-2 considerate ca imitaţii ale unui prototip aretin, databile în tot cursul secolului I p. Chr. Aceiaşi autori înregistrează şi forme mai adânci cum ar fi cele de la pl. XLVIII/1, 2 (aretine, perioada augustee, forma Dragendorff, 40) dar şi mai târzii (pl. LXVIII/13). În catalogul lui Gose apare o formă adâncă (25) datată în perioada augustee dar şi una relativ plată (35) datată în ultimul sfert al secolului III - prima jumătate a secolului IV p. Chr. Relativ răspândit în Pannonia este tipul plat (Bonis, 48, pl. XXI/18) datat în secolele I-II p. Chr. La Heidelberg apar de asemenea boluri plate (Heukemes, pl. 5/74) fără picior, datate în al treilea sfert al secolului I p. Chr. dar şi mai târziu (ibidem, pl. 13/54: sfârşitul secolului I p. Chr. - începutul secolului II p. Chr.). Printre exemplarele "africane" Hayes (1972) include formele 27/1, 11 şi 181/2, 12, 13 ambele datate în a doua jumătate a secolului II p. Chr. - prima jumătate a secolului III p. Chr. În sfârşit în Oltenia la categoria străchini, tipul I (Popilian, 122, pl. LXVI/810-812) sunt incluse mai multe exemplare, datate în secolul II p. Chr. pe baza analogiei cu un exemplar publicat de Gh. Ştefan (SCIV, IV, 1953, 1-2, 264, fig. 12/7) de la Dinogetia. Că forma aceasta era foarte răspândită în Dobrogea ne-o dovedesc şi câteva exemplare de la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2.1, 2.9) datate în prima jumătate a secolului III p. Chr.

            Din zona orientală a Imperiului, de la Atena, menţionăm un exemplar timpuriu (ultimele trei sferturi ale secolului I a. Chr. "pergamenian", Robinson, F 2, un altul "samian" din secolul I p. Chr. G 31, ibidem), ambele plate, precum şi câteva exemplare adânci (G 40, prima jumătate a secolului I p. Chr., "alte centre romane de producţie fină"; H 12, prima jumătate a secolului II p. Chr.; M 212, secolul IV p. Chr.). Tot exemplare plate şi tot "pergameniene" - datate de asemenea în secolul I p. Chr. - apar la Tarsus (Jones, fig. 193/396, 397) şi Samaria (Crowfoot, fig. 73/8), 10-12, 14, fig. 82/11) în legătură cu ultimul exemplar (ibidem 344), menţionându-se că apare, cu unele diferenţe şi la Çandarli (Loeschke, forma 6 - Tiberius) dar şi mai târziu în aşa numita Late Roman A (Pottery). Tot centrului de producţie de la Çandarli îi sunt atribuite boluri asemănătoare relativ adânci (Hayes, 1972, 321, fig. 64, forma 4; Hayes, 1983, fig. 3/23) datate în secolele II-III p. Chr. de unde vor fi preluate în categoria Late Roman C (Hayes, 1972, 325, forma 1) datată în secolele IV-V p. Chr. Forme ceva mai adânci dar şi plate sunt incluse de Waagé (pl. VII/655 f, 672) în aşa numita Regional Middle Roman Pottery (secolele II-III p. Chr.). Aceeaşi răspândire a tipului nostru în diferitele stiluri o întâlnim şi în regiunile din nordul Mării Negre, exemplarele plate fiind prezente la Olbia atât în ceramica "pergameniană" cât şi "samiană" (Knipovici, 1929, pl. I/2, 14) iar cele mai adânci (ibidem, pl. II/26, 32 c; pl. V/4) în ceramica mai târzie de tradiţie microasiatică. Lângă Olbia, la Kozârka, sunt menţionate exemplare adânci din secolul I a. Chr. -. I p. Chr.(Burakov, pl. VIII/1-3), considerate de tradiţie "pergameniană" dar şi din secolele următoare (ibidem, pl. VIII/10, 11, 13, 14: secolul III p. Chr.).

Dacă exceptăm ultimele exemplare menţionate ca şi cele aretine de la Oswald-Pryce (pl. XLVIII/1, 2) s-ar părea că în primul secol al erei noastre predomină exemplarele plate de factură sau tradiţie aretină, "pergameniană" (ESA) sau "samiană" (ESB), în secolele următoare fie prin centrul de la Çandarli (ESC) fie printr-o ceramică "regională" apărând forme mai înalte care se perpetuează până mai târziu în secolele IV-V p. Chr. (La Atena, Robinson M 353 menţionează chiar un exemplar din secolul VI p. Chr.).

            1. Bol mic, fragmentar. "Histria/1963, Templu". D. 9,0 cm, î. păstrată 5,1 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu metalic mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. În materialul de comparaţie nouă accesibil s-ar părea că e vorba de un produs "pontic" pentru care cele mai rezonabile - repetăm nu şi perfecte - analogii le găsim în exemplarele adânci de la Atena sau Antiochia (citate mai sus) din secolele II-III p. Chr.

2. Bol mic, fragmentar. "Histria/1969, Z S7 F Pav(aj) I". D. 12,0 cm, î. păstrată 4,4 cm. Pastă cărămizie poroasă, la exterior circa 4 cm sub buză vopsea maronie, pe care sunt desenate ove din vopsea albă. Tot la exterior, sub buză, şanţuri şi nervuri. Dep. Inst. Arh. În ceea ce priveşte nervurile şi şanţurile s-ar putea invoca un exemplar de la Slăveni (Popilian, pl. LXVI, 811) databil, cum am văzut, în secolul II p. Chr., iar în ceea ce priveşte decoraţia două ulcele ateniene. (Robinson, M 145 şi 147) databile în secolul III p. Chr. Coroborate, cele două analogii par să împingă datarea vasului căruia îi va fi aparţinut fragmentul nostru către prima jumătate a secolului III p. Chr., fiind vorba de un produs mai curând "pontic" decât local.

3. Bol mic, întreg, din necropola tumulară, publicat de Alexandrescu, 222, "XXX' 2 inv. 19723. Bol mic ("samian" A" ?). Pl. 101. In. 0,038 m, dm. 0,077 m. Argila roz gălbuie, fină, mica abundentă. Firnis cărămiziu deschis cu luciu mat. Rezervat: o porţiune neregulată lângă picior şi fundul piciorului. Cf. Hesperia, XXXI, 1962, p. 25. pl. 11 d (Isthmia, secolul I p. Chr.)". Colocare mie necunoscută. Datarea propusă (sfârşitul secolului I - începutul secolului II p. Chr.) pare corectă dar dacă avem în vedere calitatea firnisului - care nu pare la adăpost de unele obiecţii - s-ar părea că este vorba de o tradiţie "pontică", comparabilă cu exemplarul atenian Robinson, G 40, datat încă în prima jumătate a secolului I p. Chr. Vezi şi Burakov, pl. VIII/1, 2 (secolele I a. Chr. - I p. Chr.).

4. Bol mic, întreg, "Histria/1973 S G - 6-8 peste cuptorul 1; Inv. V 26007". D. 10,5 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu de proastă calitate. Rezervată partea inferioară a exteriorului. Muz. Histria. Indicaţia stratigrafică ne-ar îndrepta către prima jumătate a secolului III p. Chr. Cu toate acestea socotim că vasul nostru este mai timpuriu (Vezi analogiile citate la exemplarul precedent), fiind un produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            5. Bol mic, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 11,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă gălbui cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate dispus inegal pe suprafaţa vasului. Dep. Histria. Deşi comparabil ca înălţime cu exemplarele precedente, diametrul ceva mai mare al vasului nostru îi dă un aspect relativ plat pe care-l regăsim într-un mic exemplar de la Olbia (unde înălţimea piciorului este de asemenea mică dar baza lui este mai îngustă decât la exemplarul nostru) databil în secolele II-III p. Chr. (Knipovici, 1929, pl. II/26). "Produs pontic".

            6. Bol mic, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 11,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios în partea superioară a interiorului şi exteriorului vasului. În interior pe fund, cerc incizat. Dep. Histria. Deşi de o calitate mai bună decât vasul anterior descris, socotim aceeaşi analogie valabilă şi în cazul de faţă, ceea ce asigură datarea lui tot în secolele II-III p. Chr., fiind vorba tot de un produs "pontic".

            7. Bol mijlociu, întreg. "Histria/1972". S G - 6 -0,30 m"; Inv. V 26019. D. 16, 0 cm, î. 5,50 cm. Pastă verzui gălbuie, în interior firnis cenuşiu de proastă calitate. Muz. Histria. Analogiile cele mai indicate par a fi Robinson, H 12, M 212 şi Waagé, pl. VII/672 la care mai trebuie adăugată cea de la Burakov (pl. VIII/10, 11: secolul III p. Chr.). În concluzie produs local - judecând după calitatea vasului - din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            8. Bol mijlociu, întreg. "Histria/1975 S G - 6 -0,30 m; Inv. V 25527". D. 17, 0 cm, î. 5,0 cm. Pastă roşiatică fină, firnis roşu de proastă calitate, rezervată partea inferioară a exteriorului vasului. Muz. Histria. Este vorba, având în vedere marea asemănare cu exemplarul precedent, de un produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            9. Bol mic, fragmentar. "Histria/1967, Templu 64". D. 7,0 cm, î. păstrată 3,1 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios, comparabil cu cel "samian" (ESB). Dep. Inst. Arh. Cu toate acestea socotim că e vorba de un produs "pontic" (cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2) din secolul I p. Chr.

            10. Bol mic, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 7,3 cm, î. păstrată 3,1 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu maroniu de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            11. Bol mic, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 9,5 cm, î. păstrată 3,2 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu mat de proastă calitate, întins discontinuu pe suprafaţa vasului. Dep. Histria. Produs "pontic" din secolul I p. Chr. (Cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2).

            12. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: "I B-C 6: Bol en miniature, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge brillant; d. emb. 10, 0 cm; 1972/S VIII -1,25; ibidem. [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.); Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]"; Dep. Histria. Ambele analogii trebuiesc înlocuite cu una referitoare la o formă mai mică (Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2) şi în aceste condiţii n-ar fi exclus ca fragmentul nostru, aparţinând unui produs "pontic" din secolul I p. Chr. să fi fost antrenat într-un strat din secolele II-III p. Chr.

            13. Bol mic, fragmentar. "Histria/1963, Templu". D. 10,0 cm, î. păstrată 3,7 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios, comparabil cu cel "samian" (ESB). Dep. Inst. Arh. Cu toate acestea socotim că e vorba de un produs "pontic" (cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2) din secolul I p. Chr.

            14. Bol mic, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 10,1 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu relativ bun, cruţată partea inferioară a exteriorului vasului. Dep. Histria. Cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            15. Bol mic, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 10,3 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie, firnis portocaliu relativ bun, rezervată partea inferioară a exteriorului vasului. Dep. Histria. Cf. Robinson, G 40 şi Burakov, pl. VIII/1, 2. Produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            16. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1969 Z S 7 F Pavaj I". D. 12, 0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie cu calcar şi mica, firnis roşcat de proastă calitate, având o dungă maronie la exterior sub buză. Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, H 12 (prima jumătate a secolului II p. Chr.) şi M 212 (secolul IV p. Chr.); Waagé, pl. VII/672 (secolele II-III p. Chr.); Knipovici, 1929, pl. II/32 c (secolele II-IV p. Chr.); şi Burakov pl. VIII/10, 11 (secolul III p. Chr.). Pare a fi deci vorba de un produs "pontic" databil în secolele II-III p. Chr., mai curând în prima jumătate a secolului III      p. Chr.

            17. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 12,3 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios relativ bun. Produs "pontic" databil în secolele II-III p. Chr. judecând după analogiile citate la exemplarul anterior.

            18. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105; "I C 9: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge mate; d. emb. 14, 0 cm; 1968/S V - B-C, 2-3, -1,50 m; Ibidem, Hayes, 1972 forme 27, fig. 8 (fin de IIe s.)]". Adăugând şi analogiile citate la exemplarul 16 deducem că e vorba de un produs mai curând local decât pontic (din pricina absenţei firnisului) databil între 170-250 p. Chr.

            19. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "II A 4: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 16, 0 cm; 1968/S V -1,20 m; Ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.) et Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s)]". Stratigrafic fragmentul nostru se datează în a doua jumătate a secolului III p. Chr., fiind vorba de un produs local. Vezi şi analogiile indicate sub nr. 16.

            20. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 13: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur jaune, peinture marron ŕ l'intérieur et partiellement ŕ l'extérieur; d. emb. 22,0 cm; 1968/S V -1,50 m; Ibidem [Hayes, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Judecând după analogiile indicate sub nr. 16, s-ar părea că e vorba de un produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            21. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "II A 3: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé mat; d. emb. 28, 0 cm; 1966/S III - 15 -1,20 m; Knipovici [1929], pl. II/32 c (IIe-IVe s.) et Hayes, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Vasul nostru se datează în a doua jumătate a secolului III p. Chr., fiind probabil (vezi şi analogiile citate sub nr. 16) un produs "pontic".

            22. Bol mijlociu, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 16,80 cm, î. 3,0 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu-portocaliu excelent (ESB). În interior, pe fund cerc incizat. Dep. Inst. Arh. Astfel stând lucrurile considerăm că vasul nostru este un tipic produs "samian" din prima jumătate a secolului I p. Chr. Cf. Robinson, G 31.

            23. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1956. Templu 99". D. 15, 0 cm, î. păstrată 2,3 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu-portocaliu excelent (ESB). Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, G 31. Produs "samian" din prima jumătate a secolului I p. Chr.

            24. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1950 Templu θ 2; Inv. V 1717 E". D. 12, 0 cm, î. păstrată 3,3 cm. Pastă cărămizie cu calcar şi mica, angobă roşiatică. Dep. Inst. Arh. Admiţând că exemplarul nostru - ca şi cele următoare (24-29) - reprezintă o dezvoltare a subtipului evidenţiat de exemplarele 22-23, o etapă intermediară reprezentând-o un vas de la Samaria (Crowfoot, fig. 82/11 cu comentariul de la p. 344), socotim că cele mai bune analogii le reprezintă vasele de la Antiochia (Waagé, pl. VII/672; secolele II-III p. Chr., Kozârka (Burakov, pl. VIII/11: secolul III p. Chr.) sau Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2. 9: prima jumătate a secolului III p. Chr.). De menţionat că exemplare asemănătoare se întâlnesc şi în ceramica de la Çandarli (Hayes, 1972, fig. 64, forma 4: secolele II-III p. Chr.). Aceste analogii datează şi vasul nostru în aceeaşi perioadă, cu precizarea că lipsa firnisului şi prezenţa angobei ar putea lăsa deschisă posibilitatea producerii lui chiar pe loc, la Histria.

            25. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria./[1927-1942]". D. 16,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşiatic mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. În lipsa oricăror indicii stratigrafice socotim că analogiile citate sub nr. 24 (de adăugat Robinson, M 212: secolul IV p. Chr.) rămân valabile şi în acest caz. Produs "pontic" din secolele III-IV p. Chr.

            26. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 9: Bol, partie supérieure, pâte rougeâtre, peinture rouge; d. emb. 20, 0 cm; 1966/S III - 8 -2,20 m; Hayes [1972], forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Contextul stratigrafic indică clar primele trei sferturi ale secolului II p. Chr. situaţie în care exemplarul nostru, probabil un produs "histrian", ar putea să marcheze un cap de serie al acestui tip de boluri, poate sub influenţa ceramicii Çandarli (vezi bibliografia mai sus sub nr. 24).

            27. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 24,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşcat mat mediocru. Dep. Inst. Arh. Pe baza bibliografiei indicate sub nr. 24, 25, 26 considerăm că acest vas reprezintă un produs "pontic" din secolele II-IV p. Chr.

            28. Bol mare, fragmentar. "Histria/1963 Templu". D. 24,0 cm, î. păstrată 3,3 cm. Pastă cărămizie fină, in interior firnis portocaliu relativ bun, la exterior roşietic. Ca şi exemplarul precedent, produs "pontic" din secolele II-IV p. Chr.

            29. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 96: "I C 3. Bol de grandes dimensions, á l'état fragmentaire, pâte de couleur brique, vernis rouge-jaunâtre; d. emb. 28, 0 cm; 1975/S XV -0,10 m; ibidem, [Hayes, 1972, forme 27 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr. (vezi nr. 24-26).

            30. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: " I B-C 7: Bol en miniature, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé ŕ l'intérieur, plus clair ŕ extérieur; d. emb. 10,3 cm; 1972/S IX-X -1,25 m; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.), Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Pe lângă analogiile citate, parţial valabile, socotim astăzi că pot fi invocate - poate cu mai multă dreptate - şi altele noi în măsura în care toate exemplarele pe care le vom descrie de aici înainte (30-52) prezintă, cum spuneam, o uşoară îngroşare a părţii superioare a pereţilor vaselor. Astfel la Tiritaki (Knipovici, 1952, fig. 11/4) apare un vas cu o asemenea caracteristică datat în secolele II-III p. Chr. La fel şi la Kozârka (Burakov, pl. VIII/13, 14) şi Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2.1) ambele datate în secolul III p. Chr. De precizat că o asemenea caracteristică apare şi la anumite exemplare din forma 1 din categoria Late Roman C (Hayes, 1972, 325, forma 1) dar această analogie nu poate fi invocată decât pentru exemplarele ceva mai târzii (nr. 50). În concluzie considerăm că şi vasul nostru reprezintă un produs probabil "pontic" din secolele II-III (100-250 p. Chr.).

            31. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: " I A 23: Bol de petites dimensions, partie supérieure, pâte rougeâtre, vernis rouge foncé mat; d. emb. 13,0 cm; 1965/S II - 2-3 -1,85 m; Holwerda [J.H. Holwerda, Het laatgrieksche en romeinsche…], pl. III, 381 (Ier s. de Pergame); dans le cas présent il doit s'agir d'une imitation". Dep. Histria. Este adevărat că în repertoriul "pergamenian" (ESA şi nu "din Pergam") pot apărea boluri mici dar nu cu trăsăturile evidenţiate la acest subtip. În aceste condiţii socotim că încadrarea noastră stilistică şi cronologică este greşită, fragmentul căruia îi va fi aparţinut vasul nostru, de factură "pontică", datând mai curând din secolele II-III p. Chr. (vezi analogiile citate sub nr. 30).

            32. Bol mic, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: " I A 3: Bol de petites dimensions, fragment de la partie supérieure; pâte de couleur brique, vernis rouge, mat, poreux, de qualité inférieur: d. 12,0 cm; 1975/S XVI 1 -0,90 m; Knipovici[1929], pl. V/4 (Ier-IIe es.)". Dep. Histria. Având în vedere consideraţiile de la exemplarul precedent socotim că şi în acest caz e vorba de un produs probabil "pontic" din secolele II-III p. Chr.

33. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109" I B-C 8: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 13,7; 1972/S VIII -1,25 m; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.), Hayes [1972], forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi bibliografia şi consideraţiile de sub nr. 30 care datează vasul nostru în secolele II-III (100-250 p. Chr.). Apariţia vopselei în locul firnisului ar lăsa însă deschisă posibilitatea ca acest vas să fi fost produs pe loc la Histria.

34. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 28 -1,17 m." D. 16,0 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu mat în interior, lucios la exterior. Dep. Histria. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr. (cf. nr. 30).

            35. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: "I B-C 9: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé á reflets métalliques; d. emb. 16,2; 1968/S V -1,35 m dans le canal a; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.) et Hayes [1972], forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Adăugând şi analogiile indicate sub nr. 30 realizăm că este vorba de un produs "pontic" din secolele II-III (100-250 p. Chr.).

            36. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 14: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis marron-rougeâtre; d. emb. 18,0 cm, 1973/S XIII dans le canal a; ibidem, Hayes [1972, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Adăugând şi analogiile indicate sub nr. 30 rezultă că e vorba de un produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr., aşa cum o precizează în acest caz, situaţia stratigrafică.

            37. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: "I B-C 10: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 18,0 cm; 1972/S IX -1, 25 -1,50 m; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.); Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Vezi şi nr. 30. Produs probabil histrian din secolele II-III (100-250 p. Chr.).

38. Bol mare, fragmentar. "Histria/1963. 101 x Aed S 7 + 1,66 (m)". D. 18,0 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă, firnis roşu mat de proastă calitate, întins discontinuu pe suprafaţa vasului. Dep. Inst. Arh. Judecând după indicaţiile bibliografice de sub nr. 30 s-ar părea că este vorba tot de un produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            39. Bol mare, fragmentar. "Histria/1966 Z S 7 - 2 -0,30." D. 18,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, angobă roşietică de proastă calitate, la exterior sub buză dungă de vopsea neagră. Produs histrian mai curând decât "pontic" din secolele II-III p. Chr. (cf. nr. 30).

40. Bol mare, fragmentar (2 fragmente). "Histria/1967 S 7 c - 4 nivel stradă; Histria/1968 S 7 c - 4 nivel stradă. Inv. V 25165 a şi V 25075 k". D. 18,0 cm, î. păstrată 5,5 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Cf. bibliografia indicată sub nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            41. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "II A 5: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, engobe rougeâtre; d. emb. 18,0 cm; 1966/S III - 14 -1,30 m; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IVe s.) et Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Analogiilor indicate le adăugăm pe cele de sub nr. 30 ceea ce ne face să credem că e vorba de un produs histrian din a doua jumătate a secolului III p. Chr.

            42. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: "I B-C 12: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge aux reflets marron; d. emb. 18,5 cm; 1972/entre S IX et S X -1,25 -1,50 m; ibidem, [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.); Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi şi analogiile de sub nr. 30. Produs probabil histrian, secolele II-III (100-250 p. Chr.)

            43. Bol mare, fragmentar. "Histria/1964 Templu şi 1967 Templu S V" (două fragmente). D. 19,0 cm, î. păstrată 7,3 cm. Pastă gălbui cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic", secolele II-IV p. Chr.

            44. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103 "I B 10: Bol, partie supérieure, pâte fine rougeâtre, vernis rouge á l'extérieur et une bande á l'intérieur; d. emb. 20,0 cm; 1966/S III - 15 -1,70 m; ibidem, [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi şi analogiile de sub nr. 30. Produs "pontic", din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., având în vedere încadrarea stratigrafică.

            45. Bol mare, fragmentar. "Histria/1957 Templu 33". D. 20,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu de calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus analogiile sub nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            46. Bol mare, fragmentar. "Histria./[1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu deschis în interior, închis şi cu reflexe metalice, o bandă sub buză la exterior, ambele de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            47. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 21,6 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu lucios de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            48. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 22,0 cm, î. păstrată 4,4 cm. Pastă cărămizie prost arsă, firnis roşu mat de proastă calitate Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            49. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 23,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie fină, la exterior firnis maroniu roşcat, în ambele cazuri de proastă calitate. Cf. mai sus nr. 30. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            50. Bol mare, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 115: "II A-B 1: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge brillant; d. emb. 24,0 cm; 1965/S II - 4 -1,25 m, Hayes[1972], forme 1 B, fig. 65 (IIIe-IVe s.). După cum se înţelege, situaţia stratigrafică indica secolele III-IV (cel mai târziu exemplar din serie), ceea ce ar putea reprezenta fie un exemplar din aşa numita Late Roman C (aşa cum am indicat în catalogul nostru din 1977) fie mai curând o formă "pontică" derivată dintr-un tip Çandarli (Hayes, 1972, 320, fig. 64, forma 4) de pe durata întregului secol III p. Chr.

            51. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 15: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat á l'intérieur, peinture marron sur le rebord; d. emb. 26,0 cm; 1968/S V - A 3 -1,50 m; ibidem, [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Dep. Histria. Vezi şi mai sus nr. 30. Produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr., judecând după situaţia stratigrafică.

            52. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 27,3 cm, î. 5,4 cm. Pastă cărămizie gălbuie, angobă roşietic gălbuie. Dep. Histria. Judecând după analogiile de sub nr. 30 ca şi după prezenţa angobei (şi nu a firnisului) socotim că este vorba de un produs histrian din secolele II-III p. Chr.

 

TIPUL VI. BOL CU PEREŢII MULT CURBAŢI SPRE INTERIOR (PL. 6,7,8,9)

 

            Acest tip reprezintă mai curând o variantă a celui precedent, ceea ce ne dispensează parţial de o prezentare globală. Ajunge aşadar să menţionăm că purtând tot numele de catinus (acetabulum, paropsis, discus sau lanx; Hilgers, 33-34) tipul este întâlnit atât în ceramica "pergameniană" =ESA (Kenyon, 292, fig. 66/1 - exemplar mijlociu plat având pe fund cercuri concentrice şi între ele palmete, de la sfârşitul secolului I a. Chr.; Jones, 249, fig. 194/504, exemplar plat, secolul I p. Chr. - începutul secolului II p. Chr. cât şi cea Çandarli=ESC (Hayes, 1972, 321, fig. 64, forma 4: exemplar plat, secolul III p. Chr.), ambele având ca prototip un vas mic elenistic (Thompson, A 20: secolul III a. Chr., după noua cronologie a S. Rotroff, The Athenian Agora, XXII, 1982, p. 107-110). Variante locale mai adânci ale celor două categorii elegante romane întâlnim în nordul Mării Negre fie la Mirmekion (Knipovici, 1952, 303, fig. 3/6: sfârşitul secolului I - începutul secolului II p. Chr.), fie la Kozârka, lângă Olbia (Burakov, 90-92, pl. VII 20, 22-23, 29-30: secolele I-III p. Chr.)

            Aşadar, ca şi la tipul precedent, variantele plate sunt specifice unor categorii stilistice elegante (ESA, ESC) în timp ce acelea mai adânci unor imitaţii locale, atestate în regiunile nord-pontice. Materialul nostru este împărţit în:

A. Boluri cu buza simplă (nr. 1-31)

B. Boluri cu şanţ la exterior pe buză (nr. 32-46)

            O problemă aparte o indică exemplarele 23-46 din cadrul acestui grup care prezintă constant un şanţ în partea exterioară a vasului, imediat sub buză. Cum se va vedea datarea lor nu permite o derivare a acestei subvariante din cele câteva exemplare olteneşti (Popilian, pl. LXV/798, LXVI/812) datate în secolul II p. Chr. ci mai curând dintr-un prototip italic din secolul I p. Chr. (Bonus, pl. XXI/52).

            1. Bol mic, întreg, din necropola tumulară, publicat de Alexandrescu, 218-219: "XXV 1 inv. V 19693. Farfurioară cu buza adusă spre interior. Pl. 81 şi 101. In. 0,021 m., dm. 0,103 m. Argilă brun cărămizie. Firnis roşu brun pe alocuri (unde este mai gros), cu reflexe albicioase metalice. Rezervat: zona piciorului. Pe fund, în interior, decor imprimat: un cerc încadrând o sanda. Pentru profil, cf. Knipovici, Keramik römischer Zeit aus Olbia, p. 15, pl. 12 din grupa "samiană" a primei jumătăţi a secolului I p. Chr." Colocare necunoscută mie. Trimiterea corectă trebuie să fie Knipovici, 1929, pl. I/2 numai că şi în aceste condiţii rămâne să ne întrebăm dacă nu-i vorba mai curând de o imitaţie a unui prototip fie "samian" fie mai curând "pergamenian" (vezi supra) câtă vreme firnisul - aşa cum este el descris de autor - nu corespunde cu nici una din cele două categorii evocate. Cât priveşte planta pedis din interiorul vasului ea este identică cu exemplarul atenian (Robinson, G 61: "on floor, circular band of rouletting and, at center, a device-stamp: sandalled foot") încadrat la "miscellaneons glazed and non-glazed wares" din prima jumătate secolului I p. Chr. În aceste condiţii considerăm că vasul descris poate data într-adevăr din prima jumătate a secolului I p. Chr. aşa cum o indică materialul întregului mormânt - dar el nu reprezintă decât o imitaţie "pontică" a unui exemplar mai curând "pergamenian" (ESA) decât "samian" (ESB).

2. Bol mijlociu, întreg. "Histria/1963 Z2 S7 - 6 nivel I a". D. 17,0 cm, î. 6,6 cm. Pastă gălbui fină, firnis roşu de proastă calitate. Rezervată partea de jos a exteriorului vasului. Muz. Histria. Cea mai bună analogie ne-o oferă exemplarul menţionat de la Mirmekion (Knipovici, 1952, 303, fig. 3/6), datat cu monedă de la Cotys (123-131 p. Chr.), analogie care datează şi vasul nostru în prima jumătate a secolului II p. Chr., fiind vorba fără îndoială de un produs "pontic".

            3. Bol mare întregibil. Histria/[1927-1942] B 153 ?". D. 22,0 cm, î. 11,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, angobă cărămizie. Dep. Histria. Cf. Burakov, pl. VII/22 (secolele II-III p. Chr.). Neavând firnis vasul nostru poate fi considerat un produs local, histrian, imitaţie a unui prototip pontic din secolele II-III p. Chr.

            4. Bol mic, fragmentar. "Histria/1950 Templu a; Inv. V 1708". D. 11,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu mat de proastă calitate, la exterior sub buză o bandă de firnis maroniu. Dep. Inst. Arh. Chiar dacă de dimensiuni mult mai mici decât analogia citată mai sus (sub nr. 3) de la Burakov, socotim că vasul nostru datează tot din secolele II-III p. Chr., fiind vorba de un produs prin excelenţă "pontic".

            5. Bol mic, fragmentar. "Histria/1969 Z S7 F Vatra VI". D. 11,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie, angobă gălbui rozalie. La exterior 1,5 cm sub buză profil uşor marcat, în interior două linii aproximativ la aceeaşi adâncime. Dep. Inst. Arh. Prototipul acestui vas, probabil un produs local, histrian, pare să fi fost un vas din categoria Çandarli (ESC) ilustrat la Hayes, 1972, fig. 64, forma 4 (secolul III p. Chr.). Aceeaşi trebuie să fie şi datarea vasului nostru, judecând în acest caz şi după situaţia stratigrafică.

            6. Bol mic, fragmentar, din necropola tumulară, publicat de Alexandrescu, 209: "XXIV 14. Inv. V 21130. Strachină cu buza întoarsă spre interior, fragmentară, profil incomplet (lipsesc fundul şi piciorul). Pl. 100. Dm. 0,112 m. Argila cărămizie, aspră cu mica abundentă. Firnis roşu mat, în exteriorul şi interiorul buzei. Cf. pentru pastă şi factură VIII 1". Colocare mie necunoscută. Tumulul se datează "prin ceramica de uz curent în sec. II e. n.". Aşadar produs "pontic" din secolul II p. Chr. (vezi mai sus nr. 4).

            7. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 8: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé á reflets métalliques; d. emb. 12,5 cm; 1968/S V - C 3 -1,75 m; [Hayes], 1972, forma 27, fig. 8 (fin du IIe s.)". Dep. Histria. Situaţia stratigrafică ca şi analogiile citate de la Burakov (pl. VII/23, 29) ne fac să considerăm acest vas ca un produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            8. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1964 Z5 - 2 -0,25 m". D. 15,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/23 (secolele II-III p. Chr.). Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            9. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 5-6 -2,50-2,60 m". D. 16,0 cm, , î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie deschisă, firnis cărămiziu mat. Dep. Histria. Cf. Burakov, pl. VII/22 (secolele II-III p. Chr.). Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

10. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 16,2 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate întins discontinuu pe suprafaţa vasului. Dep. Histria. Cf. Knipovici, 1952, 303, fig. 3/6 (secolul II p. Chr.) şi Burakov, pl. VII/29 (secolele I-II p. Chr.). Produs "pontic" din secolul II p. Chr. dar şi din prima jumătate a celui următor.

            11. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100 "I A 27: Bol, partie supérieure, pâte grise, vernis marron foncé aux reflets métalliques á l'intérieur, donnant dans le jaune á l'extérieur; d. emb. 18,0 cm; 1966/S III - 14-2,00 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. Mai adecvate analogiile indicate mai sus, sub nr. 10, cu observaţia că cercetătoarea Tatiana Knipovici admite o datare "nu mai devreme de sfârşitul secolului I p. Chr." ceea ce ar plasa exemplarul nostru printre primele din serie, fapt confirmat, în acest caz şi de situaţia stratigrafică. Produs "pontic".

            12. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109 "I B-C 13: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 18,0 cm; 1972/entre S IX et S X -1,25 -1,50 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.), Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus, nr. 10. Produs mai curând histrian (din pricina vopselei) decât "pontic" din secolele II-III (100-250 p. Chr.), în acest caz având şi suportul stratigrafic.

            13. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 36-37 -2,10-2,35 m". D. 18,0 cm, î. păstrată 5,6 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu mat, la exterior sub buză o bandă de firnis lucios. Dep. Histria. Vezi mai sus, nr. 10. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            14. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 26: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique mal cuite, vernis rouge marron aux reflets métalliques; d. emb. 18,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Knipovici [1929], pl. II/32 c (Ier-IIe s.)". Dep. Histria . Contextul stratigrafic ne obligă la căutarea unei analogii mai timpurii, situaţie în care reamintim că tipul 14 de la Mirmekion (Knipovici, 1952, 303, fig. 3/6) este datat "nu mai devreme de sfârşitul secolului I p. Chr.". Vezi şi Burakov, pl. VII/29 (sec. I-II p. Chr.)". Produs "pontic" de la începutul secolului II p. Chr.

            15. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1969 Z S 7 F. Est. Vatra VI". D. 18,0 cm, î. păstrată 3,9 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Contextul stratigrafic indică prima jumătate a secolului III p. Chr., situaţie în care cea mai adecvată analogie este cea de la Burakov, pl. VII/23. Produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            16. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 29: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge foncé brillant á l'extérieur et une simple bande á l'intérieur; d. emb. 20,0 cm; 1965/S II - 2-3 -1,85 m; ibidem [Knipovici 1929, pl. II/32 c (Ier-IIe s.) ]". Dep. Histria . Vezi mai sus nr. 14. Produs "pontic" de la începutul secolului II p. Chr.

            17. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 11: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, á l'intérieur peinture rouge, á l'extérieur vernis marron brillant; d. emb. 20, 0 cm, 1966/S IV -0,70; ibidem [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Dep. Histria. Cf. eventual Burakov, pl. VII/23. Aşadar produs totuşi "pontic" (chiar dacă interiorul este vopsit) din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            18. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 6: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge mat, poreux; d. 20,0 cm; 1975/S XVI, 1 -,0,70 m; ibidem [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 14. Produs "pontic" de la sfârşitul secolului I - începutul secolului II p. Chr.

            19. Bol mare, fragmentar. "Histria/1950 Templu E1 ; Inv. V 1703". D. 20,0 cm, î. păstrată 4,7 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de o calitate discutabilă în interior, maroniu la exterior. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/23 (secolele II-III p. Chr.). Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            20. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 23 -1,20 m". D. 20,5 cm, î. păstrată 5,6 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu cărămiziu mat. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 19. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            21. Bol mare, fragmentar. "Histria/1963 2 S 12 - 3- 0,30 m". D. 21,0 cm, , î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis gălbui la exterior, maroniu în interior sub buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 19. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            22. Bol mare, fragmentar. "Histria/1957 Z 2 I - 8- 0,15 m. Inv. V 17441 f".D. 21,0 cm, î. păstrată 3,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu metalic de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Burakov, pl. VII/23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            23. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 21,0 cm, î. păstrată 8,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Burakov, pl. VII/22. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            24. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 22,0 cm, î. păstrată 4,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios de bună calitate dar discontinuu. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            25. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 36-37 -2,20 -2,35 m. D. 22,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie deschisă, firnis roşu cărămiziu în interior, roşu stins cu urme de arsură la exterior. Linii incizate pe corpul vasului. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            26. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 22,0 cm, î. păstrată 7,0 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            27. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 24,0 cm, î. păstrată 6,5 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Pe partea exterioară a vasului linii incizate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            28. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 33 -2,50 -2,80 m". D. 27,0 cm, î. păstrată 4,4 cm. Pastă cărămizie, firnis cărămiziu lucios la exterior, mat în interior. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            29. Bol mare, fragmentar. "Histria/1965 Z S 7 - 7- 0,18 m. Inv. V 25156 d".D. 26,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat mediocru în interior, semilucios la exterior. În partea superioară a exteriorului vasului linii incizate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            30. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 30,0 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie cu calcar, firnis roşu maroniu inegal dispus pe suprafaţa vasului. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 23. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            31. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 4: Bol de grandes dimensions, fragment de la partie supérieure, pâte de couleur brique grumeleuse, finement polie á l'extérieur; d. 30,0 cm; 1975/entre S XII et S XV -0,70 m; type qui a connu une longe vie; premieres analogies chez Bonis, p. XXI, 18 (Ier s.) et jusqu'aux IIe-IIIe sičcles (Hayes, 1972, forme 27, fig. 8)". Contextul stratigrafic ne îndreaptă către o datare mai timpurie, situaţie în care vezi mai sus nr. 14 şi 16. Produs histrian (mai curând decât "pontic" dat fiind lipsa firnisului) de la sfârşitul secolului I - începutul celui de-al II-lea p. Chr.

            32. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 24: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous l'embouchure, pâte fine de couleur brique, vernis marron roux; d. emb. 16,0 cm; 1964/S I -2,50 m; Bonis, pl. XXI, 18 (Ier s.)". Dep. Histria. Analogiile de bază rămân Knipovici 1952, 303, fig. 3/6 (secolele I-II p. Chr.) şi Burakov, 92, pl. VII/29 (secolele I-II p. Chr.) dar este de făcut observaţia că la analogiile citate lipseşte şanţul de la exterior sub buză. Calitatea vasului nostru elimină ideea unei producţii locale, histriene, rămânând aşadar să conchidem că el reprezintă un produs "pontic" - deocamdată fără analogii perfecte - de la sfârşitul secolului I sau începutul celui de-al II-lea p. Chr. Exemplarele "olteneşti" din secolul II p. Chr.(Popilian, pl. LXV/798 şi LXVI/812) rămân a fi considerate mai curând ca imitaţii ale subtipului nostru, dacă nu cumva, cum spuneam, ambele au la origine un prototip italic (Bonis, pl. XXI/52).

            33. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 7: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous le rebord, pâte de couleur brique, vernis rouge brillant á l'extérieur, mat á l'intérieur; d. 18,0 cm; 1975/S XI b -1,20 m; Bonis, pl. XXI/52 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) din secolele I şi prima parte a celui de al II-lea p. Chr.

34. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 25: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous l'embouchure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 18,0 cm; 1964/ S I -0,50 m; ibidem [Bonis, pl. XXI/18] (Ier) s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr.

            35. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 8: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous le rebord, vernis rouge brillant á l'extérieur, mat á l'intérieur; d. 19,0 cm; 1975/S XI b - 8 -1,20 m; ibidem [Bonis, pl. XXI/52]". Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr.

            36. Bol, mijlociu fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 26 -0,15 m". D. 19,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu lucios la exterior, mat în interior, şanţ la exterior sub buză. Dep. Histria". Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic"(imitaţie a unui prototip italic?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr.

            37. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 28: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous l'embouchure, pâte de couleur brique, vernis rouge mat; d. emb. 20,0 cm; 1964/ S I - 2 -2,00 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. Analogiile corecte mai sus sub nr. 32. Produs "pontic"(imitaţie a unui prototip italic?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr.

            38. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103 "I B 12: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous le rebord, pâte fine rougeâtre, vernis rouge mat á l'intérieur, marron á l'extérieur dans la partie supérieure, rouge dans la partie inférieure; d. emb. 20,0 cm; 1966/S III - 15 -1,70 m; ibidem [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Trimiterile corecte sunt indicate sub nr. 32. În acest caz situaţia stratigrafică obligă la datarea vasului căruia îi aparţine fragmentul nostru în primele trei sferturi ale secolului II p. Chr. fiind vorba de un produs "pontic"(imitaţie a unui prototip italic).

39. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]" D. 20,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate în interior, roşu lucios la exterior. şanţ la exterior sub buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr. (imitaţie a unui prototip italic ?).

40. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 26 -2,00 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de proastă calitate în partea superioară a ambelor feţe ale vasului. La exterior sub buză o bandă de firnis negru precum şi şanţ. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr. (imitaţie a unui prototip italic ?).

41. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 11: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, vernis rouge mat á l'intérieur, rouge aux reflets noirs á l'extérieur; d. emb. 22,0 cm; 1965/S II -; 10 -1,50 m; ibidem [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Analogiile corecte mai sus, sub nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., aşa cum o indică contextul stratigrafic.

42. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 29 -2,85 m". D. 22,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat mediocru în interior, lucios la exterior. şanţ la exterior sub buză. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) din secolele I-II p. Chr.

43. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 30: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous l'embouchure, pâte fine, de couleur brique, á l'intérieur vernis rouge foncé mat; d. emb. 22,0 cm; 1965/S II - 10 -1,50 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. De adăugat că la exterior, ca la aproape toată seria prezentată, firnisul este roşu lucios. Vezi mai sus nr. 32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr., aşa cum o certifică contextul stratigrafic.

44. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 24 -2,30 m". D. 22,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, doar în exterior sub buză o

bandă firnis roşu, lucios de proastă calitate. şanţ la exterior sub buză. Dep. Histria Vezi mai sus nr.32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) din secolele I-II p. Chr.

45. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 31: Bol, partie supérieure, rainure á l'extérieur sous l'embouchure, cannelures horizontales, pâte de couleur brique jaunâtre, vernis rouge brillant á l'extérieur, mat á l'intérieur; d. emb. 24,0 cm; 1964/S I -2,50 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (Ier-IIe s.)]". Dep. Histria. Vezi mai sus nr.32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) de la cumpăna dintre secolele I-II p. Chr., aşa cum o certifică contextul stratigrafic.

            46. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 36 -2,05 m". D. 24,0 cm, î. păstrată 5,1 cm. Pastă gălbuie cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. şanţ la exterior sub buză şi caneluri orizontale pe corpul vasului. Dep. Histria. Vezi mai sus nr.32. Produs "pontic" (imitaţie a unui prototip italic ?) din secolele I-II p. Chr.

 

Tipul VII. Bol cu pereţii răsuciţi spre interior (pl. 10)

 

            Chiar dacă şi acest tip de vas se va fi numit tot catinus (Hilgers, 48-49), având ca sinonime termenii de discus sau lanx pentru formele plate, acetabulum sau paropsis pentru cele mai adânci (ibidem, 33-34), este sigur că poate mai mult decât tipul precedent, cel pe care-l prezentăm acum va fi fost destinat menţinerii fie a temperaturii, fie, mai curând, aromei conţinutului. şi aceasta din pricina caracteristicii esenţiale a acestui tip, anume răsucirea buzei care va fi acoperit astfel extremităţile conţinutului vasului.

            Precedente ale acestui tip le întâlnim încă din ceramica greacă (Thompson, D 9 - al treilea sfert al secolului II a. Chr., după noua cronologie a S. Rotroff, The Athenian Agora, XXII, 1982, p. 107-110). Nu vom insista aici asupra formelor plate întâlnite în zona occidentală a Imperiului (Gose, 231: Bonn, a doua jumătate a secolului II p. Chr.) sau chiar a celor mai adânci (Vegas, tipul 22/1, 2: Pollentia, epoca republicană târzie) în măsura în care este greu de crezut că acestea ar fi putut în vreun fel influenţa evoluţia tipului nostru în zona vest-pontică. În acest caz este mai normal să evocăm un exemplar plat "pergamenian" (=ESA) de la Tarsus (Jones, fig. 194/506) din secolele I-II p. Chr., după cum n-am putea evita citarea, din nou a unor tipuri nord pontice cum ar fi tipul 13 de la Tiritaki (Knipovici, 1952, 315, fig. 11/4) datat în secolul I p. Chr. dar şi mai târziu sau cele două exemplare de la Kozârka (Burakov, pl. VII 24 şi 27) datate în secolele II-III p. Chr. Cum se va vedea în continuare exemplarele histriene sunt mai curând adânci ceea ce circumscrie de pe acum sfera lor de producţie la un atelier pontic care să fi produs în secolele II-III p. Chr. un tip de vas cunoscut încă din perioada greacă, preluat eventual şi de un model "pergamenian".

            1. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109: "I B-C 11: Bol, partie supérieure, pâte grise, engobe marron; d. emb. 19,0 cm; 1972/S X -1,25 -1,50 m; ibidem [Knipovici, 1929, pl. II/32 c (IIe-IIIe s.), Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)]". Dep. Histria. Mai indicate trimiterile menţionate mai sus la exemplarele de la Tiritaki şi Kozârka cu observaţia că atât pasta (ardere nereductoare) cât şi angoba indică mai curând un produs histrian a cărui datare este asigurată, în acest caz, şi de contextul stratigrafic în secolele I-II (100-250 p. Chr.).

            2. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 12: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge mat á l'intérieur, marron ŕ l'extérieur; d. emb. 20,0 cm; 1966/S IV -0,70 m; [Hayes, 1972, forme 27, fig. 8 (fin du IIe s.)]". Dep. Histria. Cf. Knipovici, 1952, 315, fig. 11/4 şi Burakov, pl. VII/ 24 şi 27. Produs "pontic" din ultimul sfert al secolului II şi prima jumătate a secolului III p. Chr.

            3. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 16: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge; d. emb. 22,5 cm; 1968/S V -1,50 m; Popilian, pl. LXIX, 852 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea la Popilian este evident greşită, în cazul exemplarului menţionat fiind vorba de un platou. Vezi, pentru analogii, mai sus nr. 2. Produs "pontic" din ultimul sfert al secolului II şi prima jumătate a secolului III p. Chr.

            4. Bol mare, fragmentar. Histria/1962 Basilia [Extra-Muros] - 34-35, -1,40 -1,50 m". D. 23,0 cm, î. păstrată 3,3 cm; Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 2. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            5. Bol mare, fragmentar. Histria/1967 Templu S V 22". D. 23,0 cm, î. păstrată 5,0 cm; Pastă cărămizie prost arsă, firnis roşu mat de proastă calitate. Vezi mai sus nr. 2 analogiile de rigoare. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            6. Bol mare, fragmentar. Histria/1963 Basilia [Extra-Muros] - 2 -2,10 m". D. 24,0 cm, î. păstrată 3,0 cm; Pastă cărămizie deschisă, firnis cărămiziu de proastă calitate. Vezi mai sus nr. 2. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

 

Tipul VIII. Bol cu buza uŞor ÎngroŞatĂ, rotunJitĂ la exterior (pl. 10)

 

            Fără a avea vreo indicaţie specială privind denumirea acestui tip de vas, situaţia în care termenii anterior propuşi (catinus, discus, lanx, acetabulum sau paropsis; cf. Hilgers, 33-34, 48-49) par a fi valabili şi în acest caz, trebuie să menţionăm că având în principiu aceleaşi caracteristici, tipul nostru se întâlneşte în categorii extrem de variate atât stilistic cât şi cronologic.

            Astfel, anumite variante pot fi regăsite în repertoriul vaselor de terra sigillata, înregistrate de Dragendorff sub forma 37 (Oswald-Pryce, 102, pl. XIII/2, 3: Unterweissach şi respectiv Rottenburg din perioada Antoninilor). Derivate ale exemplarelor menţionate sunt cunoscute în secolele II-III p. Chr. sub forma unor vase asemănătoare numai că decorul este înlocuit de un ornament incizat realizat cu rotiţa (ibidem, pl. LXXV/2, 4: Leicester şi respectiv Niederbreber). La Sutri apare un exemplar asemănător încă din secolul I p. Chr. (Duncan, forma 7/37), datare confirmată atât la Heidelberg (Heukemes, pl. 3/45, 46) cât şi la Albintimilium sau Munigua (Vegas, tipurile 21/8, şi 34/2). Tot din zona occidentală a Imperiului dar şi din cea orientală sunt de menţionat exemplarele înregistrate de Hayes, 1972 sub forma 9 (secolul II p. Chr.), formă care, cum vom vedea îndată, corespunde unui tip întâlnit în aşa numita Late Roman B Pottery. N-am putea omite să menţionăm o nouă eroare de datare a aceluiaşi cercetător care consideră că exemplarele mici din acest tip (ibidem, 157, forma 102) ar data, nici mai mult nici mai puţin, de la sfârşitul secolului VI şi începutul secolului VII p. Chr. (vezi dealtfel şi revenirea din Supplementum, 1980, 486-487 unde nu se renunţă totuşi la o posibilitate de datare mai târzie). Interesante sunt micile boluri barbotinate din Pannonia (Bonis, pl. XX/58, 59) din secolele I-II p. Chr. În aceeaşi categorie mai trebuie inclus şi un vas romulens (Popilian, pl. XXII/250: secolul II p. Chr.) dar şi mai mult un exemplar de la Dinogetia (Gh. Ştefan, SCIV, IX, 1958, 1, 61: secolul II p. Chr.) precum şi un altul de la Tropaeum (Bogdan-Barnea, fig. 156/2, 4: prima parte a secolului IV p. Chr., datare care, în treacăt fie spus, ni se pare uşor urcată faţă de datarea curentă a acestui tip).

            Din zona orientală a Imperiului menţionăm mai întâi un mic exemplar de la Atena (Robinson, M. 144: 250-267 p. Chr. cu trimitere la un alt exemplar K 54: mijlocul secolului III p. Chr.; ambele ni se par a purta însă în mod abuziv denumirea de cupă, fiind mai curând mici oale) apoi un exemplar corintian care-şi găseşte analogii la Antiochia (Waagé, 50, fig. 26/sus şi pl. X/997 a, f, k) fiind considerat un exemplar atipic pentru grupa Late Roman B (perioada severică sau mai devreme) şi, în sfârşit, un mic exemplar de la Kozârka (Burakov, pl. VII/33: secolul III p. Chr.).

            Rezumând s-ar părea că în afara exemplarelor mai mari pentru care sunt de căutat analogii în grupul Late Roman B (căruia refuz să îi accept o origine strict africană, chiar dacă ea fusese sugerată încă de Waagé, fiind mai curând o grupă "orientală", poate tot sud-est mediteraneană), pentru exemplarele mai mici analogiile se îndreaptă către lumea occidentală, chiar dacă o imitare a lor în atelierele pontice nu este cu totul exclusă.

            1. Bol mic, întreg, publicat (foto) de H. Nubar, Materiale, IX, 1970, 198, fig. 15 (secolele I-II p. Chr.). Fără marcaj. D. 7 cm, î. 5,2 cm, d. piciorului inelar 4,0 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu, ornament floral aplicat (barbotină). Muz. Histria. Lipsa oricărei indicaţii stratigrafice elimină, din păcate, o circumscriere cronologică mai exactă, care ne-ar fi orientat poate şi mai bine în problema provenienţei tipului nostru. În aceste condiţii socotim că cele mai bune analogii le găsim în micile boluri panonice barbotinate (Bonis, pl. XX/58, 59: secolele I-II p. Chr.) dar judecând după faptul că paralele indicate au fundul plat şi că decorul văsuţului nostru se întâlneşte în ornamentica barbotinată pergameniană (Knipovici, 1929, 27, fig. 5/5) s-ar putea ca exemplarul nostru să reprezinte totuşi o imitaţie "pontică" a unui prototip "pergamenian" (ESA) din secolele I-II p. Chr.

            2. Bol mic, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105, "I C 17: Bol (? gobelet ?), partie supérieure, pâte fine rougeâtre, vernis rouge marron; d. emb. 7,0 cm; 1973/S XI-1,20 m; Bonis, pl. XVIII/38 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Considerând că e vorba totuşi de un bol, s-ar părea că o analogie mai bună o oferă tot catalogul cercetătoarei maghiare, citată mai sus sub nr. 1, chiar dacă în cazul nostru datarea corectă este prima jumătate a secolului III p. Chr. În această situaţie n-ar fi exclus ca vasul nostru să reprezinte un produs occidental.

            3. Bol mic, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 7,5 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie cu impurităţi, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Produs probabil occidental, secolele II-III p. Chr., judecând după cele afirmate mai sus sub nr. 1 şi 2.

            4. Bol mic, fragmentar. "Histria/1967 Templu". D. 10,0 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu maroniu lucios de o excepţională calitate (ESA). Pe pântecul vasului nervură uşor profilată, care nu anulează sfericitatea bolului. Dep. Inst. Arh. Factura vasului precum şi calitatea firnisului plasează indiscutabil exemplarul nostru în sfera "pergameniană" (ESA), fără a fi găsit nici o analogie adecvată. Cel mult s-ar putea invoca exemplarele de la Sutri (Duncan, forma 7/37) şi Munigua (Vegas, tipul 34/2) databile, cum se reţine, în secolul I p. Chr. datare plauzibilă şi în cazul exemplarului nostru.

            5. Bol mic, fragmentar. "Histria/1963 Templu, strada X, nivel IV -0,60 m". D. 10,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă roz fină, firnis maroniu metalic de o calitate excepţională, la exterior o buză mică, sub bandă în interior. Pe vas patru caneluri puternic incizate. Dep. Inst. Arh. Spre deosebire de exemplarul precedent, acesta poate fi un produs occidental din secolul I p. Chr., judecând după aceleaşi analogii.

            6. Bol mic, fragmentar. "Histria/1950 Templu S 3". D. 11,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă roz gălbuie, firnis maroniu de o calitate îndoielnică, exteriorul fundului cruţat. Dep. Inst. Arh. Indiscutabil ne aflăm în faţa unei variante a formei Dragendorff 37. Din seria de analogii citate în introducerea la acest tip ajunge să menţionăm aici exemplarele de la Romula (Popilian, pl. XXII/250) Dinogetia (Gh. Ştefan, SCIV, IX, 1958, 1, 61) şi Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 156/2, 4) ele asigurând datarea vasului nostru, probabil un produs occidental, în secolele II-III (IV?) p. Chr.

            7. Bol mare, fragmentar. "Histria/1927-1942". D. 24,0 cm, î. păstrată 7,0 cm. Pastă cărămizie. Dep. Histria. Cea mai bună analogie la Corint (Waagé, fig. 26/sus) datată acolo şi fără îndoială şi la Histria în prima parte a secolului III p. Chr. Lipsa firnisului lasă deschisă posibilitatea producerii acestui exemplar pe loc, la Histria, fiind vorba de o imitaţie locală a unui tipic produs al seriei Late Roman B (Waagé, 50).

            8. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 102: "I B 7: Bol, partie supérieure, sur le rebord impressions alvéolaires et sur le vase deux rangées d'ornements faits ŕ la roulette; d. emb. 28,0 cm; 1966/S III - 8-2,20 m; Popilian, pl. XXII-XXIII, 249-252 (IIe s.)". De adăugat că pasta este cărămizie iar firnisul roşu maroniu, discutabil calitativ. Dep. Histria. Vezi mai sus sub nr. 6. Produs occidental din prima jumătate a secolului II p. Chr.

            9. Bol mare, fragmentar. "Histria/1927-1942". D. 29,4 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie prost arsă, firnis roşu maroniu, mat, discontinuu, de o proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 7. Imitaţie "pontică" a unui produs din seria Late Roman B din prima jumătate a secolului III p. Chr.

 

Tipul IX. Bol cu buza tĂiatĂ oblic spre interior (pl. 11.)

 

            În măsura în care termenul de phiale, aparent adecvat pentru formele plate ale acestui tip, este folosit cu precădere pentru vasele de metal sau sticlă (Hilgers, 74), termenii cei mai potriviţi rămân a fi cei de catinus, discus, lanx, acetabulum sau paropsis (ibidem, 33-34, 48-49).

            Un precedent grecesc îl avem ilustrat la Atena (Thompson, D. 38, al treilea sfert al secolului II p. Chr., după noua cronologie a S. Retroff, The Athenian Agora, XXII, 1982, p. 107-110). Din sfera occidentală a Imperiului notăm două exemplare adânci, unul mai mic altul mai mare, ambele de la Pollentia (Vegas, tipul 21/1, 4) datate în epoca republicană târzie, altul de asemenea adânc de la Sutri (Duncan, forma 64/215) unde însă teşitura spre interior este mai curând un prag pentru capac (secolul I p. Chr.), un exemplar plat la Heidelberg (Heukemes, pl. 12/24) databil la sfârşitul secolului I p. Chr. - începutul celui următor şi în sfârşit un alt exemplar, de asemenea plat, din Pannonia (Bonis, pl. XXII/1) databil în secolul I p. Chr. O datare mult mai târzie este propusă de Hayes (1972, 59, fig. 10/forma 39) pentru un exemplar asemănător şi anume în prima jumătate a secolului III p. Chr.

            Din repertoriul vaselor încadrate generic în grupa Eastern Sigillata notăm mai întâi un exemplar adânc de la Atena (Robinson, M 31) databil la sfârşitul secolului I p. Chr. şi începutul celui următor şi încadrat în categoria "samiană" (ESB), categorie în care mai remarcăm existenţa unui alt vas - cu altfel de buză - cu fundul plat (Robinson, G 25), caracteristică pe care o vom întâlni la unele din exemplarele noastre. Tot samian este considerat un vas asemănător de la Antiochia (Waagé, 38, pl. VI/S 2). Pe de altă parte unele boluri din aşa zisa categorie Çandarli (ESC) prezintă şi ele o uşoară teşitură spre interior, vasele respective fiind databile grosso-modo în secolele II-III p. Chr. (Hayes, 1972, 321, fig. 64, forma 4; Hayes, 1983, fig. 3/20-23). În chip firesc boluri cu o asemenea caracteristică apar şi în categorii mai puţin conturate stilistic cum ar fi Regional Middle Roman Pottery (Waagé, 40, pl. VII/667) din secolele II-III p. Chr. sau în cea "pontică" (Burakov, pl. VII/21: secolele II-III p. Chr.).

            Rezultă, din această trecere în revistă, că forma de bol care ne reţine atenţia se întâlneşte în ambele zone ale Imperiului, ceea ce îngreunează considerabil atribuirile exemplarelor noastre.

            Materialul nostru este grupat în:

            A. Forme plate (nr. 1-3)

            B. Forme adânci (nr. 4-7)

            1. Bol mijlociu, întregibil. "Histria/1956 Templu 19". D. 16,0 cm, î. păstrată 2,4 cm. Pastă rozaliu gălbuie cu mica, firnis portocaliu lucios de tip "samian" (ESB), exteriorul fundului fiind rezervat. Fundul absolut plat. Dep. Inst. Arh. În repertoriul "samian" nouă accesibil nu am găsit o asemenea formă. În aceste condiţii invocăm vasul atenian (Robinson, M 31 şi Waagé, 38, pl. VI/S 2) desigur pentru buză iar în ceea ce priveşte fundul celălalt vas "samian" provenind tot de la Atena (Robinson, M 31) databil în prima jumătate a secolului I p. Chr. Coroborând cele două analogii ar rezulta că e vorba de un exemplar "samian" (ESB) din secolul I p. Chr.

            2. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 17: Bol, partie latérale, pâte fine jaunâtre, ŕ l'intérieur et ŕ l'extérieur rien qu'une raie de vernis jaunâtre brillant; d. emb. 20,0 cm; 1965/S II - 6-0,90 m (donc sűrement entrainé); Waagé, pl. XII/30 (103) pour la tradition hellenistique et Bonis, pl. XXII, L (Ier s.)". Vezi mai sus, nr. 1. Firnis tipic "samian" (ESB) din secolul I p. Chr.

            3. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 96: "I C 2: Bol de grandes dimensions, partie supérieure, saillie ŕ l'intérieur, pâte fine jaunâtre, vernis jaunâtre appliqué irregulirement ŕ l'extérieur, peinture rouge ŕ l'intérieur; d. emb. 28,0 cm; 1975/S XIII -0,30 dans le canal i; Hayes, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Condiţiile de găsire ale vasului nostru asigură datarea lui în prima jumătate a secolului III p. Chr., situaţie în care pe lângă o posibilă influenţă "samiană" mai este de avut şi aceea a exemplarelor plate mai timpurii din occident (în afară de Bonis, citată mai sus, vezi şi Heukemes, pl. 12/24 dar şi Hayes, 1972, fig. 10, forma 39: secolul III p. Chr. Calitatea vasului n-ar exclude însă o producere a lui pe loc, la Histria.

            4. Bol mijlociu, întregibil. "Histria/Basilica Extra-Muros, passim". D. 14,0 cm, î. 5,5 cm, d. piciorului inelar 4,7 cm. Pastă cărămizie fină, la exterior firnis roşu gălbui în degradé, în interior firnis maroniu cu reflexe metalice, ambele de o calitate mediocră. În interior cercuri concentrice realizate cu rotiţa. Lipsa oricărei preciziuni stratigrafice coroborată cu calitatea discutabilă a firnisului plasează mai curând vasul nostru în categoria Regional Middle Roman Pottery (Waagé, 40, pl. VII/667), eventual, în cazul nostru, "pontic" în măsura în care un exemplar asemănător a fost descoperit la Kozârka (Burakov, pl. VII/21). În ceea ce priveşte datarea lui s-ar părea că secolul II p. Chr. este cel mai indicat.

            5. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 5: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, fine, vernis rouge mat; d. 17,0 cm; 1975/S XI a -1, 20 m; ibidem [Bonis, pl. XXI/18 (Ier s.); Hayes, forme 27, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Datându-se ferm în secolul I p. Chr. vasul nostru trebuie să fi reprezentat un produs "pontic". Cf. Burakov, pl. VII/23.

            6. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1969 Z S 7 F Pavaj I". D. 17,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu metalic de o calitate îndoielnică. Dep. Inst. Arh. Cf. mai sus nr. 4. Vas "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            7. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 36-37 -2,50 m". D. 18,0 cm, î. păstrată 5,2 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu de o calitate îndoielnică. Pe fund cerc realizat cu rotiţa. Sub buză, la exterior, apucătoare. Dep. Histria. Cf. mai sus nr. 4. Vas "pontic" din secolele I-II p. Chr.

 

Tipul X. Bol adÂnc cu caneluri (pl. 11-12)

 

            Tipul pe care îl prezentăm în continuare nu este unitar, singura caracteristică comună fiind prezenţa canelurilor:

            Materialul nostru este împărţit în următoarele subtipuri:

            A. Boluri obişnuite cu caneluri (nr. 1-4)

            B. Boluri cu buza aproximativ rectangulară (nr. 5-9)

            C. Boluri cu buza uşor îngroşată (nr. 10-15)

            Astfel exemplarele 1-4 reprezintă în fond variante ale tipurilor IV - V - VI situaţie în care nici tipologic, nici terminologic nu ridică vreo problemă deosebită faţă de tipurile amintite. Este şi motivul pentru care socotim că o reluare a problematicii respective aici ar fi superfluă. În schimb exemplarele 5-15, la rândul lor grupabile în exemplare evazate sau cu pereţii absolut drepţi (5-9) sau cu pereţii uşor evazaţi şi cu o uşoară îngroşare a buzei (10-15) reprezintă o categorie evident aparte. Terminologic vorbind s-ar părea că e vorba de un caccabus vas care spre deosebire de aula (termen pe care-l vom întâlni în special la oale) nu are deschiderea gurii mai mică decât pântecul vasului, altfel spus, poate fi inclus în categoria bolurilor. Diferenţa esenţială între caccabus şi catinus (cu variantele anterior enunţate) este că tipul nostru de vas se folosea în principal la pregătirea mâncării, motiv pentru care unele exemplare au şi un trepied alipit părţii inferioare a vasului (Hilgers, 40-41).

            Din zona occidentală a Imperiului notăm în afara unor boluri plate faţetate (Gose, 36; Alzey, prima jumătate a secolului IV p. Chr. !) unele exemplare care interesează direct tipul nostru. Astfel la Sutri apar unele boluri adânci cu una, două sau mai multe caneluri (Duncan, forma 5/25-27) datate în secolul I p. Chr. La Pollentia şi Barcelona (Vegas, tipul 5/3, 5) apar, de asemenea, boluri adânci cu buza uşor îngroşată, e drept cu caneluri doar în partea inferioară a vaselor, datate în secolele I-II p. Chr. şi respectiv II-III p. Chr. Din zona orientală a Imperiului nu putem menţiona decât un bol plat cu caneluri largi (Waagé, 40, pl. VII/655) încadrat de editor în Regional Middle Roman Pottery (secolele II-III p. Chr.). În schimb cele mai bune analogii pentru tipul nostru le găsim la Troesmis fie că ne referim la un bol adânc cu caneluri (Opaiţ, 336-338, nr. 63, pl. XIII/7) datat în secolul II p. Chr. fie un bol plat de asemenea cu caneluri (ibidem, 359, nr. 80, pl. XV/11) datat în secolele II-III p. Chr. Dacă bolurile plate - cu sau fără caneluri - nu ridică, cum spuneam, probleme speciale, afirmaţia arheologului tulcean potrivit căruia bolurile adânci (la el castroane emisferice) ar avea o origine getică trebuie privită cu multă circumspecţie. Am văzut că analogii, chiar dacă nu perfecte, pentru exemplarele 10-15 există în occident, exemplarele 7-9 putând fi considerate o formă mai simplă a acestui tip. În aceste condiţii e poate cazul să vorbim mai curând de un produs "dobrogean", problema unor centre de producţie din această zonă neavând încă elemente ferme pentru a putea fi susţinută dar nici respinsă de plano. Căci, pentru a ne referi la un exemplu şi recent şi apropiat nouă, cine ar fi putut vorbi de o producţie "nicopolitană" înaintea spectaculoaselor descoperiri ale regretatului Bogdan Sultov?

            1. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1967 Templu strada X, nivel V -,80 m". D. 15,2 cm, î. păstrată 4,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat în interior, urme de firnis în exterior, în ambele cazuri de o calitate mediocră. Exteriorul faţetat. Dep. Inst. Arh. Cf. Waagé, 40, pl. VII/655. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            2. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1967 Templu 78". D. 16,5 cm, î. păstrată 7,5 cm. Pastă cărămizie gălbuie, angobă roşiatică. Caneluri pe pântecul vasului. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 1. Prezenţa angobei ne determină să postulăm producerea vasului pe loc, la Histria. Secolele II-III p. Chr.

            3. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 22,0 cm, î. păstrată 6,5 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat de proastă calitate. Caneluri adânci pe pântecul vasului. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            4. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica [Extra-Muros] - 28 -1,17 m. D. 22,0 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie deschisă, firnis roşu mat, de proastă calitate. Caneluri pe pântecul vasului. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            5. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, "I C 68: Pot-soupičre, partie supérieure, fines cannelures horizontales, pâte fine, de couleur brique-jaunâtre, engobe rougeâtre, traces de cuisson secondaire ŕ l'intérieur; d. emb. 18,5 cm; 1968/S V -1, 50 m; Popilian, pl. LXV/797 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea la Popilian eronată. Vezi Duncan, forma 5/25-27 (secolul I p. Chr.) formă după care poate să fi fost executat, la Histria, în prima jumătate a secolului III p. Chr, vasul nostru.

            6. Bol mijlociu, fragmentar "Histria/1967 Templu 9 V". D. 19,0 cm, î. păstrată 5,4 cm. Pastă cărămizie fină, firnis maroniu roşcat metalic, de o calitate mediocră. Caneluri subţiri pe pântecul vasului. Dep. Inst. Arh. Cf. Duncan, forma 5/25-27, (secolul I p. Chr.). Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr. judecând după datarea fermă a exemplarului precedent.

            7. Bol mijlociu, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 7,3 cm. Pastă cărămizie fină, cu mica. Caneluri adânci pe pântecul vasului. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            8. Bol mijlociu, fragmentar "Histria/[1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 9,5 cm. Pastă cărămizie fină, cu mica. Caneluri adânci pe pântecul vasului. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 7 (probabil produsul aceluiaşi atelier). Vas local din secolele II-III p. Chr.

            9. Bol mare, fragmentar. "Histria [1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 11,0 cm. Pastă cărămizie fină, cu mica. Caneluri adânci pe pântecul vasului. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 7 (probabil produsul aceluiaşi atelier). Vas local din secolele II-III p. Chr.

            10 Bol miniatural, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 109, "I B - C 4: Coupe en miniature, partie supérieure, pâte jaunâtre, peinture rouge; d. emb. 9,7 cm; 1972/S VIII -1,25 m; ? Petru [Rimska keramika v Sloveniji, Ljubljana, 1973], pl. 23 (?)". Caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Histria. De adăugat Vegas, tipul 5/3, 5 şi Opaiţ, 336 şi 358, nr. 63, pl. XIII/7. Databil în secolele II-III (100-250 p. Chr.), judecând după situaţia stratigrafică, văsuţul nostru pare a fi fost produsul unui atelier local, ca dealtfel toate vasele care urmează în continuare.

            11. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria [1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 7,4 cm. Pastă făinoasă cărămiziu gălbui cu mica şi calcar. Caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Analogie perfectă la Opaiţ, loc. cit. Produs local (dobrogean) din secolele II-III p. Chr., coroborând datarea fermă a exemplarului de la Troesmis cu cea mai largă, impusă de analogia cu exemplarul precedent şi oricum de impreciziunea stratigrafică din cazul exemplarului nostru.

            12. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria [1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 6,3 cm. Pastă făinoasă cărămiziu gălbui cu mica şi calcar. Caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Produsul aceluiaşi atelier cu vasul de sub nr. 11 (local sau dobrogean) din secolele II-III p. Chr.

            13. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria [1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 7,3 cm. Pastă făinoasă cărămiziu gălbui cu mica şi calcar. Caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Produsul aceluiaşi atelier cu vasele de sub nr. 11-12 (local sau dobrogean) din secolele II-III p. Chr.

            14. Bol mare, fragmentar. "Histria/1966 Z S 7 a vatră -0,90 m". D. 20,0 cm, î. păstrată 9,0 cm. Pastă făinoasă cărămiziu gălbui cu mica şi calcar. Caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Produsul aceluiaşi atelier cu vasele de sub nr. 11-13 (local sau dobrogean) din secolele II-III p. Chr. (în acest caz datarea pare să aibă şi suportul stratigrafic.

            15. Bol mare, fragmentar. "Histria [1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 7,7 cm. Pastă gălbuie cu caolin. Caneluri adânci pe corpul vasului. Produsul aceluiaşi atelier cu vasele de sub nr. 11-14 (local sau dobrogean) din secolele II-III p. Chr.

 

TIPUL XI. BOL CU BUZA UŞOR EVAZATĂ (PL. 13)

 

            Ca şi la tipurile precedente termenul cel mai adecvat pare a fi catinus  (cu variantele discus, lanx, acetabulum sau paropsis; cf. Higers, 33-34, 48-49). Tipologic vorbind, bolul pe care-l discutăm este una dintre cele mai răspândite forme atât în zona occidentală cât şi orientală a Imperiului. Astfel, trecând peste precedentele greceşti ale acestui tip (Thompson, A 9-13, 71-71; C 3 D 2-6, E 33-34, databile deci între secolele IV-II a. Chr., după noua cronologie a S. Retroff, The Ahenian Agora, XII, 1982, p. 107-110) menţionăm mai întâi că el apare în categoria terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. LXIX/14, Rheinzabern şi pl. LXXV/3, York databile în perioada Antoninilor) apoi în exemplare comune din Germania (Gose, 43-45 datate între secolele II-IV p. Chr.; Heukemes, pl. 17/117 şi 118: sfârşitul secolului I - începutul secolului II p. Chr.; pl. 37/6: 140-150 p. Chr.) sau Pannonia (Bonis, pl. XIX/46: secolul I p. Chr.) şi în general în zona occidentală a Imperiului (Hayes, 1972, fig. 8, forma 28 - prima jumătate a secolului III p. Chr.; fig. 14, forma 58 - secolele III-IV p. Chr.-; fig. 33, forma 108 - secolul VII p. Chr. timpuriu -; fig. 70, forma 6 - Late Roman C, secolul VI p. Chr. timpuriu). Din zone occidentale relativ mai apropiate de Histria notăm câteva exemplare din Oltenia (Popilian, pl. XXII/251 - vas datat în secolul II p. Chr. şi considerat ca un produs al unui atelier sud-dunărean; pl. LXIV/782: secolele II-III p. Chr.; pl. LXVII/813-820 străchini tipul 2: secolul II p. Chr.) dar mai cu seamă de la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 144/2.27: secolul II p. Chr.; fig. 151/2.18: secolul III p. Chr.) Troesmis (Opaiţ, 349, pl. XV/7, 10, 12: secolele II-III p. Chr.) şi Dinogetia (Gh. Ştefan, SCIV, IX, 1958, 1, 61: secolul II p. Chr.).

            Din zona orientală a Imperiului notăm câteva exemplare ateniene (Robinson, G 65, 66, 67, 77: prima jumătate a secolului I p. Chr.; G 184, 185: sfârşitul secolului I p. Chr. - începutul secolului II p. Chr.) altele de la Samaria (Kenyon, fig. 67/3: secolul I p. Chr.; Crowfoot, fig. 82/8: tip Çandarli, secolul I p. Chr.) sau Antiochia (Waagé, pl. IX/826 k: secolul III p. Chr.) şi în sfârşit altele din zona nordului Mării Negre (Knipovici, 1929, fig. 7/3, 4: secolele I-II p. Chr. pl. II/22: secolul I p. Chr.; Knipovici, 1952, fig. 11/5: secolul II p. Chr.; Burakov, pl. VIII/7-9: secolul II p. Chr.; pl. IX/9, 10: secolul III p. Chr.).

            S-ar părea deci că tipul nostru, având antecedente încă în perioada greacă, este preluat în categoriile elegante ale secolelor I-II p. Chr. (terra sigillata, Çandarli) pentru a cunoaşte o mare dezvoltare în secolele II-III p. Chr. şi mai târziu.

Materialul nostru este împărţit în:

A. Boluri cu buza orizontală, plată (nr. 1-6)

B. Boluri cu o uşoară nervură în partea dinspre vas pentru capac

(nr. 7-12)

            1. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 19: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur jaune; d. emb. 14. 0 cm; 1968/S V - B-C, 2-3 -1,50 m; Popilian, pl. LXIV, 782 (II-III s.)". Dep. Histria. De adăugat că suprafaţa exterioară a bolului este faţetată. Cea mai bună analogie rămâne cea indicată în 1982 (Popilian, loc. cit.) ceea ce înseamnă că vasul nostru poate fi considerat un produs histrian - de influenţă occidentală - din prima jumătate a secolului III p. Chr., aşa cum o indică în acest caz situaţia stratigrafică.

            2. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 100: "I A 18: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis fin rougeâtre-jaunâtre; d. emb. 14, 0 cm; 1965/S II - 2-3 -1,85 m; Robinson, G 65 (Ier s.)". Dep. Histria. Adăugând şi celelalte vase ateniene (Robinson, G 66, 67, 77, 184, 185) realizăm că este vorba de un produs tipic secolului I p. Chr., data confirmată şi stratigrafic, fabricat eventual în zona "pontică") (cf. Knipovici, 1929,  fig. 7/3).

            3. Bol mijlociu, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I A 6: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge brillant; d. emb. 19, 0 cm; 1967/S V - C 3 -1,00 -1,10 m; Popilian, pl. LXVII/815 (IIe s.), donc notre fragment a pu ętre entrâné d'une couche inférieure". Dep. Histria. Pe lângă analogia cu exemplarul de la Romula (vezi de altfel întregul tip 2 discutat de Popilian la p. 122-123 şi datat în secolul II p. Chr.) vezi şi Burakov pl. VIII/9 (secolul II p. Chr.). În aceste condiţii este sigur că fragmentul nostru aparţine unui vas databil în secolul II p. Chr., fiind însă vorba mai curând de un produs "pontic" decât de unul occidental (fie el şi oltenesc).

            4. Bol mijlociu, fragmentar "Histria [1927-1942]". D. 19,0 cm, î. păstrată 3,2 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşu deschis poros. Ornament realizat cu rotiţa. Dep. Histria. În ceea ce priveşte ornamentul, cele mai apropiate analogii le oferă Popilian (pl. XXII/249-251) care datează vasele fine decorate în secolul II p. Chr. considerându-le produse nord-dunărene. Cum afirmă însă acelaşi cercetător această tehnică se întâlneşte în tot Imperiul Roman, dovadă că cea mai bună analogie ne-o oferă un vas de la York din secolul II p. Chr. (Oswald-Pryce, pl. LXXV/3). Produs occidental din secolul II p. Chr.

            5. Bol mare, fragmentar "Histria [1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu închis, de o calitate inferioară. Pe suprafaţa vasului ornamente prelungi incizate dispuse oblic. Dep. Inst. Arh. Cele mai bune analogii le oferă tot seria ateniană menţionată mai sus la nr. 2, serie care datează şi vasul nostru, probabil un produs "pontic", în secolul I p. Chr.

            6. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 36-37. Nivel II-III ?". D. 34,0 cm, î. păstrată 4,9 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu portocaliu mat. Dep. Histria. Între analogiile oferite de repertoriul "oltenesc" (Popilian, pl. LXVII/813-820) şi cel nord pontic (Burakov, pl. VII/7, 9) înclinăm pentru acestea din urmă, mai plauzibile în cazul Histriei, ambele categorii datându-se însă în secolul II p. Chr.

            7. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 102: "I B 8: Bol, partie supérieure, pâte fine de couleur brique, vernis rouge brillant ŕ l'exception de la partie inférieure de l'extérieur; d. emb. 16, 0 cm; 1964/S I - 9 -1,40 m; Hayes (1972), forme 12, 1 fig. 5 (début du IIe s.)". Dep. Histria. Mai întâi despre analogia indicată de mine în 1982. În Supplement to Late Roman Pottery, 486-487, cercetătorul englez neagă existenţa formei 12, urcând-o, combinată cu forma 102, în secolele V-VI p. Chr. "The phantom early Form 12 whose existence was never proved, may now be eliminated from the record; no such shape existed in the 2nd century". Lăsând la o parte faptul că între forma 12 şi 102 nu există nici cea mai vagă asemănare, rezultă clar din datarea exemplarului nostru (şi aşa cum vom vedea şi din a altor vase care i-ar fi putut fi accesibile) că el nu poate aparţine decât secolului II p. Chr. În realitate, cum am văzut, este vorba de un tip special de bol cu prag pentru capac, tip căruia îi aparţin atât exemplarul nostru cât şi următoarele (8-12). Dintre analogiile cele mai adecvate pentru acest tip de bol notăm exemplarele mai timpurii de la Heidelberg (Heukemes, pl. 17/117, 118 secolele I-II p. Chr.), forma 28 de la Hayes (1972, fig. 8: secolul III p. Chr. timpuriu = Waagé, pl. IX, 826 k) iar din zonele apropiate nouă exemplarele din secolele II-III p. Chr. de la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 144/2.7, fig. 151/2.18), Troesmis (Opaiţ, 349, pl. XV/7, 10, 12) dar şi de la Kozârka (Burakov, pl. VIII/7-9). S-ar părea că în cazul nostru este vorba de produs "pontic", oricum din secolul II p. Chr.

            8. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1963 (Templu ?) S X N II -0,30". D. 16,3 cm, î. păstrată 2,1 cm. Pastă cărămizie gălbuie, firnis roşu portocaliu lucios, asemănător celui "samian" (ESB). Prag pentru capac. Dep Histria. Vezi mai sus nr. 7. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            9. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros - 36-37 -2,10 -2,35 m". D. 17,5 cm, î. păstrată 2,5 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu lucios de o calitate mediocră. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 7. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            10. Bol mijlociu, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 20: Bol, partie supérieure, deux rainures sur le rebord, pâte rougeâtre, vernis rouge brillant ŕ l'intérieur, de mauvaise qualité ŕ l'extérieur; d. emb. 18, 0 cm; 1966/S IV - 5 -1,05 m; Holwerda (Het laatgrieksche en romeinsche Gebruiksaardewerk...), pl. V, 644 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Vezi şi bibliografia de mai sus sub nr. 7. Produs "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr., judecând după contextul stratigrafic.

            11. Bol mare, fragmentar de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 21: Bol, partie supérieure, rainures sur le rebord, incisions sur le corps du vase, pâte fine de couleur brique, peinture marron brillante; d. emb. 20, 0 cm; 1968/S V -1,50 m; ibidem (Holwerda...) et pour le décor Popilian, pl. XXII/249-251 (IIe s.)". Dep. Histria. Adaugă bibliografia de sub nr. 7. Acest vas ridică probleme mai complicate, putând fi vorba de un produs histrian din prima parte a secolului III p. Chr., aşa cum o indică în acest caz situaţia stratigrafică.

            12. Bol mare, fragmentar. "Histria/1969 Z S 7 F pavaj I". D. 32,4 cm, î. păstrată 4,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu lucios de proastă calitate. Prag pentru capac. Ornament incizat oblic. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 7. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

 

 

 

TIPUL XII. BOL ADÂNC CU BUZA MULT EVAZATĂ (PL. 13, 14, 15)

 

            Terminologic vorbind tipul XII poate fi denumit fie catinus (Hilgers 33-34, 48-49) fie mortarium (ibidem, 68-70) chiar dacă acest din urmă termen este mai potrivit pentru platouri. Oricum sunt de reţinut precizările lui Hilgers în legătură cu faptul că mortarium nu era folosit exclusiv ca piuliţă - deci nu trebuia să aibă obligatoriu pereţii groşi - ci şi ca vas de pregătit mâncarea.

            Tipologic vorbind boluri adânci cu buza mult evazată - orizontală sau uşor înclinată spre interior - întâlnim în mai toate categoriile stilistice ale epocii romane. Astfel în categoria terra sigillata apar unele mortaria cu prag pentru capac (Oswald-Pryce, pl. LXXI/4-8) datate încă în secolul I p. Chr. Din categoria ceramicii romane notăm un bol cu prag pentru capac de la Burgen din al treilea sfert al secolului I p. Chr. (Gose, tip 140) iar din aceea a ceramicii de bucătărie un platou cu buza mult evazată şi cu prag pentru capac (Vegas, tipul 4/1: perioada republicană târzie). Din Pannonia ne reţine atenţia un bol cu buza mult evazată şi uşor înclinată spre interior (Bonis, pl. XXI/46) datat la începutul secolului II p. Chr. Din amplul repertoriu al lui Hayes notăm mai multe forme care pot fi asimilate cu tipul nostru (Hayes, 1972, forma 34, fig. 10: secolele II-III p. Chr.; forma 52, fig. 12: secolele III-IV p. Chr.; forma 78, fig. 22: secolului V p. Chr.). În Oltenia înregistrăm două "castroane" cu buza mult evazată (Popilian, pl. LXV/791, 792) datate în secolele II-III p. Chr. La Tropaeum Traiani notăm buze de boluri din tipul nostru datate în secolele II şi III p. Chr. (Bogdan-Barnea, fig. 144/2. 26 şi respectiv fig. 151/2.19 şi 2.21). În sfârşit de la Hotniţa provine un platou din pastă cenuşie cu buza mult evazată, având caneluri pe partea ei superioară (Sultov, p. 107) datat în secolele II-III p. Chr.

            Pornind de la unele precedente greceşti (Thompson A 36, D 12 şi E 141) în zona orientală a Imperiului apar de asemenea unele exemplare din tipul nostru. Astfel la Atena în ceramica de bucătărie apare un platou cu prag pentru capac şi cu buza mult evazată (Robinson, J 22) datat la începutul secolului III p. Chr. De la Tarsus ne reţine atenţia un bol (mortarium) din categoria ceramicii de bucătărie din secolul I p. Chr. (Jones, fig. 200/C) precum şi un altul din categoria Late Roman Pottery (ibidem, fig. 209/A). Fireşte acest tip este reprezentat şi în repertoriul nord pontic (Burakov. pl. VII/10 şi VIII/20 şi 21) unde de asemenea datările oscilează în secolele II-III p. Chr.

            Rezumând, rezultă că tipul nostru, având precedente greceşti, este ilustrat atât în categoria ceramicii de lux cât şi a aceleia de bucătărie în perioada romană timpurie (secolele I-III p. Chr.) şi chiar mai târziu în ambele zone ale Imperiului.

            Menţionăm că materialul nostru este împărţit în subtipuri, după cum urmează:

A. Boluri cu buza uşor înclinată spre interior (nr. 1-8)

B. Boluri cu prag pentru capac (nr. 9-16)

C. Boluri cu prag pentru capac şi cu buza mult ridicată spre exterior (nr. 17-18).

            1. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 101: "I A 52: Bol, partie supérieure, pâte impure de couleur brique jaunâtre, peinture rouge ŕ l'intérieur; d. emb. 20,0 cm; 1966/S III - 3-1,70 m; ibidem (Duncan, fig. 18, 232 (Ier s.)]". Dep. Histria. Atât definirea vasului drept oală cât şi trimiterea la Duncan sunt eronate. Având în vedere datarea fermă a fragmentului nostru suntem înclinaţi să considerăm că cea mai apropiată analogie ne-o oferă exemplarul panonic (Bonis, pl. XXI/46) din secolul I p. Chr., exemplar care va fi servit de model pentru vasul nostru, produs eventual la Histria.

            2. Bol mare fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "I B-C 17: Bol (?), partie supérieure, ornement exécuté ŕ la roulette sur rebord, ŕ l'intérieur et ŕ l'extérieur, pâte de couleur brique, vernis rouge jaunâtre clair; d. emb. 21,0 cm; 1973/S XIII -0,25-0,30 m (donc certainement entraîné d'une couche plus ancienne); ? Hayes, forme 34, fig. 10 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Pe lângă analogia citată vezi acum şi Bogdan-Barnea, fig. 151/2.19 şi 2.21 unde exemplarele respective - având de asemenea buza ornamentată cu rotiţa - sunt datate în secolul III p. Chr. Faţă de impreciziunea stratigrafică din cazul fragmentului nostru socotim că el poate fi datat secolul III p. Chr., fiind probabil vorba de un produs "pontic", care va fi putut servi ca model produsului de la Hotniţa (Sultov, loc. cit.).

            3. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 28: Ecuelle, partie supérieure, cannelures horizontales sur le corps, pâte grise renfermant des impuretés; d. emb. 21, 5 cm; 1972 S VII dans le canal a; Robinson K 90 (milieu du IIIe s. )". Dep. Histria. Vezi şi mai jos nr. 4. Produs "pontic", probabil histrian din prima jumătate a secolului III. p. Chr.

            4. Bol mare, fragmentar. "Histria/1963 Basilica Extra-Muros. - 5 -2,70 m"; D. 22,0 cm, î. păstrată 6,7 cm. Pastă gălbuie cu calcar şi mica. La exterior urme de arsură. Pe pântecul vasului două caneluri. Dep. Histria. Cele mai bune analogii ne sunt oferite de exemplarul panonic de la Bonis (pl. XXI 46) dar mai cu seamă de castroanele de la Stolniceni şi Romula (Popilian, pl. LXV/791, 792) datate în secolele II-III.p. Chr. Din aceeaşi perioadă datează şi exemplarul nostru, fiind probabil vorba de un produs histrian.

            5. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros. - 36 -2,05 m"; D. 24,0 cm, î. păstrată 8,7 cm. Pastă gălbuie cu calcar şi mica. La exterior urme de arsură. Pe pântecul vasului canelură. Dep. Histria. Cf. Popilian, pl. LXV/791, 792. Produs histrian din secolele II-III p. Chr.

            6. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 113: "II A 9: Soupičre, partie supérieure, pâte de couleur brique, vernis rouge clair mat; d. emb. 28,0 cm; 1966/S III - 15 -1,20 m; Hayes, forme 44, fig. 10 (seconde moitié du IIIe s.)". Dep. Histria. Indicaţia bibliografică eronată. Vezi mai sus nr. 3-5. Produs "pontic" din secolul III p. Chr., mai exact din a doua jumătate a acestuia.

            7. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Z -1,40 m; Inv. V 8920 k". D. 28, 0 cm, î. păstrată 5,3 cm. Pastă cărămizie cu mica, urme de vopsea roşie. Dep. Inst. Arch. Cea mai bună analogie la Tarsus (Jones, fig. 200/c) datată în secolul I p. Chr. Nu avem nici un element pentru a data fragmentul nostru, care poate data şi dintr-o epocă mai târzie, fiind vorba probabil de un produs histrian.

            8. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 115: "II A-B 2: Ecuelle, partie supérieure, pâte marron, engobe rougeâtre, traces de cuisson secondaire ŕ l'extérieur; d. emb. 32,0 cm; 1965/S II -1,00; Hayes [1972], forme 2A, fig. 66 (IVe.s.)". Dep. Histria. Mai indicate analogiile de mai sus de sub nr. 3-5 care plasează fragmentul nostru mai curând în secolul III p. Chr. (situaţia stratigrafică permiţând acest lucru), fiind vorba din nou de un produs probabil histrian.

            9. Bol mijlociu, fragmentar din necropolă, publicat de Alexandrescu, 209: "XXIV 15: Inv. V 21131. Castron de bucătărie pentru capac, fragmentar, profil incomplet (lipseşte o parte din fund). Pl. 100. Dm. 0,190 m. Argilă neagră cenuşie în miez, roşie cărămizie la suprafaţă, zgrunţuroasă neomogenă". Nu cunosc colocarea actuală a fragmentului. Cu acest exemplar începe seria bolurilor cu prag pentru capac. Reamintim că din această categorie avem exemplare încă din perioada republicană (Vegas, tipul 4/1) apoi din secolele II-III p. Chr. (Robinson J 22; Burakov pl. VII/10 şi VIII/20) şi în sfârşit din secolul IV p. Chr. (Jones, fig. 209/A). În cazul nostru este vorba de un vas probabil histrian datat cu certitudine prin context, în secolul II p. Chr.

            10. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros, passim". D. 22,5 cm, î. păstrată 4,9 cm. Pastă maronie poroasă. Arsură masivă la exteriorul vasului. Prag pentru capac. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 9. Datarea exemplarului nostru nu poate fi decât foarte laxă şi anume între secolele II-IV p. Chr., în cazul de faţă fiind vorba probabil de un produs histrian.

            11. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 26,0 cm, î. păstrată 6,2 cm. Pastă cărămizie poroasă. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Produs probabil histrian, din secolele II-IV p. Chr., judecând după analogiile indicate mai sus sub nr. 7.

            12. Bol mare, fragmentar. "Histria/1955 Z2 - 4-1,05 m; Inv. 17.150 b". D. 28,0 cm, î. păstrată 5,8 cm. Pastă cenuşie poroasă cu calcar. Urme de ardere în exteriorul vasului. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus sub nr. 7. Produs probabil histrian, din secolele II-IV p. Chr.

            13. Bol mare, fragmentar. "Histria/1968 Z S7 C - 7-0,60 m; D. 30,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cenuşie zgrunţuroasă. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus sub nr. 7. Produs probabil histrian, din secolele II-IV p. Chr.

            14. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Z -1,25-1,50 m; Inv. V 8918 F" D. 30,0 cm, î. păstrată 6,6 cm; Pastă cenuşie poroasă cu mult calcar. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus sub nr. 7. Produs probabil histrian, din secolele II-IV p. Chr.

            15. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 97: "I B-C 5: mortarium ŕ l'état fragmentaire, saillie sur le rebord, orifice d'écoulement au rebord, trou ŕ travers la panse du vase, pâte de couleur brique, engobe jaunâtre; d. emb. 32,0 cm; 1975/S XI b -0,60 m; Popilian, pl. XVII, 214-217 (IIIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea este evident eronată. Vezi mai sus sub nr. 7. iar pentru apucătoare Burakov, pl. VIII/8 (secolul II p. Chr.). Produs probabil histrian, din secolele II-III (100-250 p. Chr.), în acest caz.

            16. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Z; Inv. V 8918 G". D. 34,0 cm, î. păstrată 7,8 cm. Pastă cenuşie poroasă cu mica şi mult calcar. Prag pentru capac. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus sub nr. 7. Produs probabil histrian, din secolele II-IV p. Chr.

            17. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Inv. V 8920". D. 24,0 cm, î. păstrată 5,7 cm. Pastă cenuşie zgrunţuroasă. Prag pentru capac, buza mult ridicată peste nivelul pragului. Dep. Inst. Arh. Fără certitudinea pe care ne-o va oferi exemplarul următor am fi putut considera acest vas ca tipic grecesc (cf. Thompson, D 12 şi E 141). Aşa însă putem invoca exemplarul atenian Robinson, J 22 databil la începutul secolului III p. Chr., datare care poate fi menţinută şi pentru vasul nostru, probabil un produs histrian.

            18. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 107: "I C 49: Pot, partie supérieure, saillie pour couvercle ŕ l'extérieur, pâte grise, engobe jaunâtre; d. emb. 30,0 cm; 1973/S XII -1,20 m; Robinson, J 22 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Vezi mai sus şi nr. 14. Produs probabil histrian, din prima jumătate a secolului III p. Chr.

 

tipul XIII. Bol canelat, ADÂNC, cu buza mult evazată Şi LăcaŞ pentru capac (PL. 16-17)

 

            Faţă de tipul precedent, în care se putea vorbi şi de catinus, cel de faţă este fără îndoială un clasic mortarium (Hilgers, 68-70).

            Tipologic vorbind există unele dificultăţi în a găsi analogii perfecte pentru acest tip, ceea ce, cum se va vedea, ne va ajuta poate să definim, mai clar decât s-a putut în unele cazuri până acum, sfera lui de producere. Astfel chiar dacă în Pannonia întâlnim unele oale care au această particularitate a buzei (Bonis, pl. XXIII/1, 2) ca de altfel şi la Pollentia (Vegas, tipul 4/4) sau chiar la Atena (Robinson, F 60) şi Troesmis (Opaiţ, 331, pl. II/2); vezi şi Hayes, formele 191 + 192, fig. 36) - datările între secolele I a. Chr.-III p. Chr.- socotim că cea mai bună analogie, privind atât forma buzei cât şi canelurile, o găsim la Kozârka (Burakov, pl. VII/11) unde este datată în secolele II-III p. Chr. Judecând după faptul că la Histria am identificat nu mai puţin de 11 variante ale acestui tip, n-ar fi exclus ca el să fi fost produs chiar la Histria, un exemplar ajungând poate de aici la Kozârka. Ipoteza se cere însă îndelung verificată.

            1. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Z; Inv. V 8920 B". D. 26,0 cm, î. păstrată 7,8 cm. Pastă cenuşie zgrunţuroasă. Dep. Inst. Arh. Faţă de seria care urmează, exemplarului nostru îi lipseşte lăcaşul pentru capac având în schimb prag pentru capac, ceea ce-l asimilează mai curând variantelor 9-17 de la tipul precedent (vezi analogiile indicate acolo sub nr. 9). L-am inclus totuşi în acest tip având în vedere canelurile, pentru care vezi aşadar Burakov, pl. VII/11. Pentru apucători vezi la acelaşi pl. VIII/8 şi 9 (secolul II p. Chr.). Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

            2. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 26,0 cm, î. păstrată 4,9 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă. Lăcaş pentru capac şi caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

            3. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 26,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă, cu calcar şi mica. Lăcaş pentru capac şi caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

            4. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 103: "I B 20: Pot ? (écuelle ?), partie supérieure, rainure pour le couvercle, fréquentes cannelures horizontales, pâte grise donnant dans le marron, traces de cuisson secondaire; d. emb. 26,0 cm; 1966/S III - 15 -1,70 m; Burakov, pl. VII/11 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Produs probabil histrian, din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            5. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 110: "I B-C 26: Soupičre (?), partie supérieure, cannelures horizontales, saillie pour le couvercle ŕ l'intérieur; d. emb. 26,0 cm; 1972/S X -1,25 -1,50 m; Burakov, pl. VII/11 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Produs probabil histrian, din secolele II-III (100-250 p. Chr.).

            6. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 43: Pot, partie supérieure, ŕ l'extérieur rainure pour le couvercle, ŕ l'extérieur cannelures horizontales sur le corps, pâte grumeleuse grise; d. emb. 28,0 cm; 1966/S IV - 5 -1,00 m; Robinson G 193 (Ier-IIe s.) et J 55 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Ambele trimiteri sunt evident greşite. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            7. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 107: "I C 44: Pot, partie supérieure, rainure pour le couvercle ŕ l'intérieur, cannelures horizontales sur le corps ŕ l'extérieur, pâte grise renfermant de menus cailloux et bouts de coquillages; d. emb. 28,0 cm, 1965/S II - 9 -1,25 m; ibidem [Robinson G 193 (Ier-IIe s.), J 55 (IIe-IIIe s.)]." Dep. Histria. Ca şi la exemplarul precedent trimiterile sunt greşite. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            8. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 27: Ecuelle, partie supérieure, saillie pour le couvercle, cannelures horizontales sur le corps, pâte impure de couleur brique; d. emb. 30,0 cm; 1973/S XI -1,20 m; pour la forme du vase et du rebord Robinson, F 60, 61 (Ier s. av. J.-C.) mais pour l'aspect extérieur K 80, 90 (milieu du IIIe s. ap. J.-C.)". Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            9. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 30,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă. Lăcaş pentru capac şi caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

            10. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 32,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă cărămizie zgrunţuroasă. Lăcaş pentru capac şi caneluri adânci pe corpul vasului. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

            11. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 40,0 cm, î. păstrată 6,4 cm. Pastă cărămizie poroasă cu mult calcar. Dep. Inst. Arh. Cf. Burakov, pl. VII/11. Produs probabil histrian, din secolele II-III p. Chr.

 

Tipul xiv. bol plat cu deschiderea largă Şi buza mult evazată, Înclinată spre interior (pl. 18, 19, 20)

 

            Pe lângă termenul de catinus, atât de des evocat până acum, în acest caz se pare că ar trebui folosit şi cel de lanx, vas confecţionat din toate materiile (metal, sticlă dar şi ceramică) destinat servirii la masă (Hilgers, 65-67).

            Tipologic vorbind, forma noastră de vas se întâlneşte în majoritatea categoriilor stilistice ceramice de epocă romană. Astfel o întâlnim într-un bol de la Rheinzabern din perioada Antoninilor (Oswald-Pryce, pl. LX,1) dar şi într-o variantă mai complicată din aceeaşi localitate (ibidem, pl. LXIX/7). În bazinul occidental al Mediteranei asemenea boluri sunt datate între secolele I-III p. Chr. (Vegas, tipul 16/7-10). În Pannonia două variante ale acestui tip sunt datate la începutul secolului II p. Chr. (Bonis, pl. XXI/24, 25). Din repertoriul lui Hayes notăm extrem de numeroase variante ale tipului nostru (Hayes, 1972, forma 6, fig. 3: (secolele I-II p. Chr.; formele 42 şi 44, fig. 10: 220-240/250 p. Chr.; forma 45, fig. 11: secolele III-IV p. Chr.; formele 51, 54 şi 55, fig. 13: secolele III-V p. Chr.; forma 67, fig. 19: secolele IV-V p. Chr.; forma 2, fig. 64 - categoria Çandarli (ESC), sfârşitul secolului II - prima parte a secolului III p. Chr.; forma 2, fig. 66 - Late Roman C, secolele IV-V p. Chr.). Din Oltenia semnalăm mai multe exemplare de terra sigillata locală (Popilian, pl. XXIV-XXVI) considerate, pe bună dreptate, ca importuri din atelierele nicopolitane (Sultov, 64; exemplar de la Butovo din secolele III-IV p. Chr.). De la Troesmis semnalăm două boluri asemănătoare (Opaiţ, 347, pl. XIV/3, 5) datate în secolul II p. Chr. iar de la Tropaeum un exemplar databil în secolul IV p. Chr. (Bogdan-Barnea, fig. 158/2, 9) dar şi altul cu buza orizontală din secolele II-III p. Chr. (ibidem, fig. 144/2.14 şi 151/2.21).

            Din zona orientală a Imperiului notăm exemplare "pergameniene", "samiene", Late Roman dar şi de bucătărie de la Atena (Robinson, G 12 şi respectiv G 32: prima jumătate a secolului I p. Chr.; K 3 şi respectiv 89: mijlocul secolului III p. Chr.) Samaria (Kenyon, fig. 66/5: secolul I a. Chr.; Crowfoot, fig. 77/2: secolul II p. Chr.; fig. 84/3: secolul III p. Chr.), Antiochia (Waagé, pl. VI/615 f: secolele II-III p. Chr.; pl. VII/663: secolele II-III p. Chr.; pl. VIII/812-813, 818, pl. IX/863, 866-871: secolele III-IV p. Chr.) şi Tarsus (Jones, fig. 202/738-745: secolele II-III p. Chr., fig. 207/816, 817: secolele IV p. Chr. şi următoarele). În sfârşit din nordul Mării Negre notăm exemplarele plate, de la Olbia (Knipovici, 1929, pl. III/46; secolele II-III p. Chr.), două relativ adânci de tip Çandarli (ESC) de la Mirmekion (Knipovici, 1952. fig. 5/2, 3: secolele I-II p. Chr.) sau de la Kozârka (Burakov, pl. VIII/19: secolele I-II p. Chr.). Socotim, în rezumat că tipul nostru este reprezentat pe toată perioada de care ne ocupăm de mai toate categoriile stilistice romane, ceea ce va face ca numai analiza fiecărui exemplar în parte să permită încadrările stilistico-cronologice de rigoare.

            Menţionăm că materialul nostru este împărţit în:

A. Boluri cu buza plată obişnuită (nr. 1-15).

B. Boluri cu buza ornamentată (nr. 16-23).

C. Boluri cu diferite profile ale terminaţiei buzei (nr. 24-25).

D. Boluri la care buza este în prelungirea pansei (nr. 26-30).

            1. Bol mic, întreg. "Histria/1959 Templu 3; Inv. V 21087". D. 10,5 cm, î. 3,0 cm, d. piciorului 4,2 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu de o calitate mediocră. Muz. Histria. Cu ocazia vizitei din 1981, prof. H. S. Robinson a datat acest vas în secolul I p. Chr., considerându-l un produs nord-african. În aceste condiţii considerăm că cea mai bună analogie o găsim la Hayes, forma 6, fig. 3, datată în secolele I-II p. Chr. N-am exclude însă, spre comparaţie, şi o influenţă a formei pergameniene Robinson, G 12 (prima jumătate a secolului I p. Chr.) mai plauzibilă în cazul nostru în care este vorba de un produs "pontic" din secolul I p. Chr.

            2. Bol mic, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 105: "I C 18: Bol, partie supérieure, pâte de couleur brique, peinture rouge; d. emb. 12.0 cm; 1972/S VII dans le canal a; Hayes [1972], forma 44, fig. 10 (IIIe s.)". Dep. Histria. Produs probabil local din prima jumătate a secolului III p. Chr., judecând şi după situaţia stratigrafică.

            3. Bol mic, fragmentar. "Histria/1958 Templu". D. 12,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis portocaliu mat asemănător celui "samian" (ESB). Dep. Inst. Arh. Nu cunoaştem boluri cu benzi uşor supraînălţate în repertoriul samian, în schimb există la Atena o cupă (Robinson, G 22) cu o asemenea buză. În ceea ce priveşte forma vasului vezi de asemenea Robinson (G 12) ceea ce ne face să credem că e vorba de o imitaţie "pontică" a unui prototip "samian" din secolul I p. Chr.

            4. Bol mare, întreg. "Histria/1960 Templu 2; Inv. V 35154". D. 21,0 cm, î. 4,0 cm, d. piciorului 5,5 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşu maroniu lucios; rezervată zona inferioară a exteriorului vasului. Muz. Histria. Cu ocazia vizitei din 1981, prof. H. S. Robinson a atribuit acest vas în mod ipotetic centrului din Cnidos fiind vorba de un produs "pergamenian" din prima jumătate a secolului I p. Chr. Cf. Robinson, G 12. Produs "pergamenian" (ESA) din secolul I p. Chr.

            5. Bol mare, fragmentar. "Histria/1967 Templu 78". D. 22,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie maronie fină, firnis portocaliu mat de tip "samian" (ESB). Dep. Inst. Arh. Cf. Robinson, G 32. Produs "samian" (ESB) din prima jumătate a secolului I p. Chr.

            6. Bol mare, fragmentar. "Histria/1963 Templu. Casa F nivel II -0,55 m". D. 24,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie fină, angobă roşiatică. Dep. Inst. Arh. Cea mai corectă analogie o găsim la Hayes, forma 2, fig. 66 (un exemplar din Late Roman C: prima jumătate a secolului V p. Chr.). Faţă de impreciziunea stratigrafică a fragmentului nostru această datare nu se exclude cu totul. Cu toate acestea socotim că există analogii mult mai timpurii chiar la Hayes (vezi mai sus, în introducerea la acest tip) pe lângă o tot atât de bună analogie de la Antiochia din aşa numita Regional Middle Roman Pottery din secolele II-III p. Chr. (Waagé, pl. VII/663), aceasta fără a mai evoca şi celelalte exemplare din lumea occidentală (Oswald-Pryce, pl. LX/1; Bonis, Pl. XXI/24) datate încă în secolul II p. Chr. În concluzie, fără a exclude cu totul o datare mai târzie, socotim că fragmentul nostru va fi aparţinut totuşi unui vas din secolele II-III p. Chr., probabil produs al unui atelier local histrian. Ca o confirmare a acestei propuneri de datare vezi dealtfel şi mai jos nr. 7 şi 10, ambele databile în secolul III p. Chr. pe baze stratigrafice.

            7. Bol mare, fragmentar. "Histria/1969 Z S 7 b lângă vatră I". D. 26,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie gălbuie, în interior firnis roşu mat de o calitate mediocră. La extremitatea exterioară a buzei, şanţ. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 6 iar pentru şanţ Hayes, 1972, formele 6, 42, 45 cu datările indicate mai sus. Stratigrafic vasul nostru se datează în prima jumătate a secolului III p. Chr., fiind probabil, judecând după calitatea firnisului, vorba de un produs "pontic".

            8. Bol mare, fragmentar. "Histria/1951 Z -1,25 -1,50 m; Inv. V 8943 A". D. 28,0 cm, î. păstrată 4,3 cm. Pastă cărămizie poroasă, în interior firnis roşu mat de proastă calitate. Şanţ la extremitatea exterioară a buzei. Mic prag în interior. Dep. Inst. Arh. Pentru ambele detalii vezi Hayes, 1972, forma 6/2, fig. 2 (secolul I p. Chr.). Vezi însă mai sus nr. 6 de unde rezultă că o datare în secolele II-III p. Chr. este mai plauzibilă. Produs "pontic".

            9. Bol mare, fragmentar. "Histria/1950 S; Inv. V 8850 E". D. 30,0 cm, î. păstrată 5,0 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar, firnis roşu de o calitate mediocră. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            10. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 29: Ecuelle, partie supérieure, pâte marron-grise avec des traces de cuisson ŕ l'extérieur; d. emb. 30,0 cm; 1968/S V - B 2 -1,50 m; ibidem [Robinson, K 90 (milieu du IIIe s.)]. Dep. Histria. Fiind vorba evident de un vas de bucătărie analogia este desigur corectă, situaţie în care se poate invoca şi vasul de la Robinson, K 89 (aceeaşi datare). Vas histrian probabil de la mijlocul secolului III p. Chr., după cum o indică situaţia stratigrafică.

            11. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 30,0 cm, î. păstrată 4,2 cm. Pastă maronie poroasă cu calcar şi alte impurităţi. Extremitatea exterioară a buzei uşor înălţată. Dep. Histria. Urmându-l pe Hayes, 1972, forma 67, fig. 19 acest tip de vas s-ar data între 360-470 p. Chr., datare parţial susţinută şi de Waagé, pl. IX/869-873 ca şi la Tropaeum (Bogdan-Barnea, fig. 157/2.9). Este deci posibil ca varianta aceasta să dateze dintr-o perioadă care iese din preocupările noastre. Am atrage atenţia însă asupra unui vas de terra sigillata de la Rheinzabern (Oswald-Pryce, pl. LXIX/7) purtând ştampila COMITIALIS, olar activ în perioada Antoninilor şi la începutul secolului III p. Chr., care are un profil asemănător. Nu putem afirma că exemplarul nostru ar reprezenta o etapă intermediară între vasul de la Rheinzabern şi cele târzii menţionate mai sus întrucât este vorba de un vas de bucătărie, foarte probabil un produs histrian. Acceptăm aşadar datarea lui în secolele IV-V p. Chr., chiar dacă o uşoară antedatare nu ni se pare cu totul de exclus.

            12. Bol mare, fragmentar. "Histria/1962 Basilica Extra-Muros. - 32 -2,45 -2,50 m". D. 31,0 cm, î. păstrată 3,4 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Histria. Faţă de bibliografia indicată mai sus sub nr. 6 de adăugat pentru uşoara albiere a feţei buzei un exemplar de la Antiochia (Waagé, pl. VI/615 f) şi altul de la Samaria (Crowfoot, fig. 77/2) ambele databile în secolele II-III p. Chr. Aceeaşi datare şi pentru vasul nostru, probabil un produs "pontic".

            13. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 32,0 cm, î. păstrată 4,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus discuţia de sub nr. 6 cu analogia de buză la Waagé, pl. VII/663. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            14. Bol mare, fragmentar. "Histria/1957 Templu 23". D. 32,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşu mat de o calitate mediocră. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 13. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            15. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 36,0 cm, î. păstrată 3,6 cm. Pastă cărămizie poroasă, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 6 şi 13. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            16. Bol mare, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 32,0 cm, î. păstrată 4,8 cm, d. piciorului 15,8 cm. Pastă gălbuie fină, firnis maroniu de o calitate mediocră. Pe buză la exterior cerc de alveole în relief iar apoi spre interior şanţuri concentrice. Dep. Histria. Cele mai bune analogii la Olbia şi Mirmekion (Knipovici, 1929, pl. III/46; 1952, fig. 6 şi 7) unde sunt datate cu monede la sfârşitul secolului II şi începutul celui de-al III-lea p. Chr. Adaugă şi Bogdan-Barnea, fig. 144/2.14 (secolul II p. Chr.) şi fig. 151/2.21 (secolul III p. Chr.). Aceeaşi trebuie să fie şi datarea exemplarului histrian despre care ne putem întreba dacă a fost produs într-un atelier vest sau mai curând nord-pontic. Judecând după analogia cu unul din exemplarele de la Mirmekion este vorba de o tipică lanx.

            17. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 20,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă cărămizie fină, la exterior firnis roşiatic deschis mat. Pe buză cercuri concentrice. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 16. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            18. Bol mare, fragmentar, din sectorul Z, publicat de M. Coja, Materiale, VI, 1959, 287, fig. 9/5 (terra sigillata). D. aproximativ 24,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Nu există o descriere a pastei şi a firnisului. La extremitatea buzei alveole, iar apoi spre interior cercuri concentrice. Nu cunosc colocarea actuală a fragmentului. Vezi mai sus nr. 16. Produs "pontic" din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., judecând după situaţia stratigrafică.

            19. Bol mare, fragmentar, din sectorul Pescărie, publicat de Suceveanu, SCIV, 18, 1967, 2, fig. 4/9". D. aproximativ 24,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă cărămizie deschisă, firnis roşu mediocru. La extremitatea buzei alveole în relief iar spre interior incizii oblungi dispuse radial. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 16. Şi în acest caz datarea este circumscrisă la primele trei sferturi ale secolului II p. Chr., datare, cum se înţelege, uşor anterioară analogiei. Ar putea fi vorba totuşi de un atelier vest-pontic?

            20. Bol mare, fragmentar. "Histria/1968 Z S 7 c - 4 -0,98 m; Inv. V 25240 f". D. 24,0 cm, î. păstrată 2,0 cm. Pastă gălbuie fină, firnis maroniu în interior, roşcat la exterior, în ambele cazuri de o calitate mediocră. La extremitatea buzei alveole în relief iar spre interior incizii oblungi dispuse radial. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 16. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr. (sau numai din secolul II p. Chr.?)

            21. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 26,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis roşu închis lucios. Pe extremitatea buzei alveole în relief iar spre interior incizii oblungi dispuse radial. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 16. Judecând după similitudinea modelului la exemplarele 19-21 s-ar părea că aveam de-a face cu produsele aceluiaşi atelier (vest-pontic?) din primele trei sferturi ale secolului II p. Chr.

            22. Bol mare, fragmentar. "Histria/1966 Z S 7 a - 5 -0,30 m; Inv. V 25079 a". D. 28,0 cm, î. păstrată 3,0 cm. Pastă cărămizie prost arsă, angobă gălbui maronie. Pe buză cercuri concentrice, incizate. Produs mai curând histrian decât "pontic" din secolele II-III p. Chr. judecând după analogiile indicate sub nr. 16.

            23. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 30,0 cm, î. păstrată 3,8 cm. Pastă cărămizie fină, în interior firnis roşu mat poros. Pe partea exterioară a corpului vasului ornamente incizate cu rotiţa. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 16 iar pentru ornament Popilian, pl. XXII/251. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            24. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 28,0 cm, î. păstrată 6,5 cm. Pastă cărămizie fină, firnis portocaliu lucios de tip "samian" (ESB). Partea inferioară a exteriorului vasului cruţată, pe ea nu apar decât dungi de firnis. Buza uşor înălţată şi trasă puţin în afară. Caracteristica firnisului ne îndreaptă către repertoriul samian din care am putea invoca forma Robinson, G 169 (sfârşitul secolului I - începutul secolului II p. Chr.). De semnalat totuşi marea asemănare cu vasul de la Rheinzabern, menţionat mai sus sub nr. 11. Produs "samian" (ESB) din secolele I-II p. Chr.

            25. Bol mare, fragmentar. "Histria/1955 Z 2 - 9 -1,10 m; Inv. V 17099 a". D. 40,0 cm, î. păstrată 7,4 cm. Pastă cărămizie poroasă cu calcar. Dep. Inst. Arh. Nici pentru acest vas nu avem analogii mai bune dacă exceptăm câteva vase de bucătărie tot de la Tarsus (Jones, fig. 209/D, E) datate global în perioada romană târzie, dar din care nu se exclude şi secolul III p. Chr. Oricum este probabil vorba de un produs histrian.

            26. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "II A 7: Assiette, partie supérieure, pâte de couleur brique; d. emb. 23,5 cm; 1967/S V -1,00; Waagé, pl. VIII/813 (IIIe-IVe s. ?)". Dep. Histria. Mai curând cf. Waagé, pl. VI/615 p. (secolele II-III p. Chr.). Produs probabil din secolul III p. Chr., judecând după situaţia stratigrafică a fragmentului nostru.

            27. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 112: "I A 37: Assiette, partie supérieure, rainure ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte rougeâtre, vernis rouge donnant dans le marron, brillant; D. emb. 24,0 cm; 1966/S III - 2 -1,30 m; Robinson G 53 (Ier s.)". Dep. Histria. Fără a exclude analogia citată s-ar părea că de data aceasta avem de-a face cu un tipic exemplar al ceramicii Çandarli (ESC) da la începutul secolului II p. Chr. Cf. Hayes, 1972, fig. 63 c (100-150 p. Chr.).

            28. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 57: "I B-C 3: Bol, partie supérieure, rainure ŕ l'extérieur sous le rebord, pâte fine de couleur brique, vernis rouge de qualité inférieure; d. emb. 26,0 cm; 1975/S XVI -0,60 m; Robinson G 176 (Ier-IIe s.)". Dep. Histria. Trimiterea este evident greşită. Mai curând, G 53, dacă nu cumva este vorba de o imitaţie a unui produs Çandarli pentru care vezi nr. 27. Produs "pontic" de inspiraţie ESC din secolele II-III p. Chr.

            29. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 24: Assiette, partie supérieure, pâte fine rougeâtre, vernis rouge mat; d. emb. 27,0 cm; 1968/S V -1,50 m; Hayes [1972], forme 25, fig. 8 (IIe-IIIe s.)". Dep. Histria. Analogia este evident greşită. Mai curând s-ar putea invoca profile din categoria Çandarli (Hayes, 1972, forme 2, fig. 64; Opaiţ, 347, pl. XIV/4, 5) după modelul cărora se va fi confecţionat şi vasul nostru probabil într-un atelier "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr.

            30. Bol mare, fragmentar, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 113: "I A 8: Assiette, partie supérieure, décor réalisé par des lignes incisées ŕ l'extérieur, pâte jaunâtre, peinture marron; d. emb. 29,0 cm; 1967/S V - B 2 -1,00 m; ? ibidem [Waagé, pl. VIII/813 (IIe-IIIe s. ?)]". Dep. Histria. Analogie neconvingătoare în acest caz. Mai curând Jones, fig. 202/740 sau chiar Waagé, pl. VI/608 ambele din secolele II-III p. Chr. S-ar părea deci că în cazul nostru este vorba de un produs probabil histrian din a doua jumătate a secolului III p. Chr., judecând după situaţia stratigrafică.

 

Tipul XV. bol cu buza evazatĂ Şi ÎnclinatĂ spre exterior (pl. 21)

 

            Şi pentru acest tip termenul cel mai adecvat pare a fi cel de catinus (Hilgers, 33-34, 48-49) cu variantele terminologice respective, chiar dacă profilul buzei pare să indice o oarecare apropiere de mortaria (ibidem 68-70). În cazul nostru este însă vorba în exclusivitate de boluri.

            Precedente ale acestui tip le întâlnim încă din perioada greacă (Thompson, E 19, 21, 27), transmise fireşte la unele exemplare "samiene" (Robinson, G 21: prima jumătate a secolului I p. Chr.; Crowfoot, fig. 78, forma 8: exemplare influenţate de ceramica aretină din secolul I a. Chr. cu un bogat ornament pe buză); Çandarli (Hayes, 1972, fig. 63 a: 100-150 p. Chr.; forma 1, fig. 64: secolele II-III p. Chr.) romane, de o calitate fină (Robinson, G 61, G 181: secolele I-II p. Chr.; K 48 şi 50 secolul III p. Chr.; Waagé, pl. VI/622: secolele II-III p. Chr.; pl. VIII/818 a; IX/856, 858, 859; X/916, 918, 920: secolele III-IV p. Chr.; Jones, fig. 195/523: secolele I-II p. Chr.; Hayes, 1983, fig. 17/223, 224: secolele I-II p. Chr.; Knipovici, 1929, pl. II/23; Knipovici, 1952, fig. 5/8: secolul I p. Chr. fără a se exclude însă şi o datare mai târzie) sau chiar în cea de bucătărie (Jones, fig. 204/A, 777, 778: secolele II-III p. Chr.; fig. 209/823, 824: secolele III-IV p. Chr.).

            În zona occidentală, mai puţin semnificativă pentru Histria, forma noastră este de asemenea bine reprezentată. Începem cu catalogul lui Hayes, ca o punte între cele două zone, semnalând exemplarele înregistrate sub formele 1, fig. 1 (secolele I-II p. Chr.), 57 şi 58, 15, fig. 14 (secolele III-IV p. Chr.), 78, fig. 22 (secolul V p. Chr.), 94, fig. 27 secolele VI-VII p. Chr.). Dar tipul de care ne ocupăm este reprezentat şi în categoria terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. LIII, 14, 16, 19, 20: secolul I p. Chr.; pl. LXIX/9: exemplar de la Rheinzabern; pl. LXXI, 1: secolul I p. Chr.) şi în ceramica comună (Vegas, tipul 10/1, 2: secolele III-IV p. Chr.; Heukemes, pl. 4/62: secolul I p. Chr.; Bonis, pl. XXI/23, 41-43: datări oscilând între secolele I-IV p. Chr.). Din Oltenia semnalăm mai multe exemplare care ar putea fi comparate cu tipul nostru (Popilian, pl. XXX/867, 869, 871, 878 etc.: secolul II p. Chr.) după cum el apare ilustrat atât la Troesmis (Opaiţ, 355, pl. XIX: secolul II p. Chr.) cât şi la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2.3: secolul III p. Chr.).

            1. Bol mare, întregibil. "Histria/[1927-1942]". D. 22,0 cm, î. 5,2 cm, d. piciorului 9,5 cm. Pastă cărămizie fină, în interior firnis roşu mat de bună calitate. Pe buză în partea ei exterioară, teşituri regulate. Dep. Histria. Cele mai bune analogii la Robinson (G 61, 181, K 48, 50: secolele I-III p. Chr.). Vasul nostru reprezintă probabil un produs pontic din secolele II-III p. Chr. Adaugă pentru contextul pontic comparaţia cu exemplarele publicate de Knipovici (1929, pl. II/23 şi 1952, fig. 5/8).

            2. Bol mare, întreg, de la Terme II, publicat de Suceveanu, 106: "I C 22: Bol entier, rainure sur le rebord; sur la base, ŕ l'intérieur cercle réalisé par des incisions (in solus), pâte fine de couleur brique, vernis rouge brillant ŕ l'intérieur du vase, ŕ l'extérieur traces de peinture rouge; d. emb. 27,0 cm; 1965/S II - 8 -1,40 -1,50 m; Robinson, G 181 (Ier-IIe s.) et K 48 (IIIe s.)". Muz. Histria. Adaugă şi bibliografia de sub nr. 1. Vas "pontic" din prima jumătate a secolului III p. Chr., judecând după contextul stratigrafic.

            3. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 14,0 cm, î. păstrată 2,4 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat. Pe buză cercuri concentrice incizate. Dep. Inst. Arh. Judecând după Hayes, 1972, formele 57 dar mai ales 58 (fig. 14) s-ar părea că ar trebui să datăm vasul căruia îi va fi aparţinut fragmentul nostru în secolele III-IV p. Chr., datare postulată atât în Orient (Antiochia, Waagé, pl. VIII/818, 820-823) cât şi în Occident (Vegas, tipul 10/1, 2). Chiar fără a recurge la analogii forţate cu exemplare mai timpurii din categoria terra sigillata (Oswald-Pryce, pl. LXIX/9 sau LXXI/1) sau în general din Occident (Heukemes, pl. 4/62; Bonis, pl. XXI/23), socotim că simpla comparaţie cu exemplarele mai timpurii de la Tarsus (Jones, fig. 195/523: secolele I-II p. Chr.) sau şi mai de aproape, de la Tropaeum Traiani (Bogdan-Barnea, fig. 149/2.3: secolul III p. Chr.) exemplar având şi el cercuri incizate pe buză, permit o datare mai adecvată (secolele II-III p. Chr.) pentru vasul nostru, probabil un produs "pontic".

            4. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 14,2 cm, î. păstrată 3,9 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu metalic mat. Pe buză incizate cercuri concentrice. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 3. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.

            5. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 16,0 cm, î. păstrată 2,1 cm. Pastă cărămizie, firnis roşu mat la exterior pe buză. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 3. Acelaşi centru de producţie ("pontic") cu nr. 3-4 din secolele II-III p. Chr.

            6. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1963. Templu str. X, nivelul III -0,40 m". D. 16,0 cm, î. păstrată 2,4 cm. Pastă cărămizie cu mica, firnis roşu mat de proastă calitate. Dep. Inst. Arh. Vezi mai sus nr. 6. Produs "pontic" din secolele I-II p. Chr.

            7. Bol mijlociu, fragmentar. "Histria/1963. Templu C. F. Nivelul VI -0,70 m". D. 16,5 cm, î. păstrată 2,8 cm. Pastă cărămizie fină, firnis gălbui de o calitate mediocră. Pe buză ornament incizat iar la exterior sub buză şanţ. Dep. Inst. Arh. Cf. Jones, fig. 195/523 (secolele I-II p. Chr.). Aceeaşi şi datarea fragmentului, probabil un produs "pontic".

            8. Bol mare, fragmentar, de la Terme I, publicat de Suceveanu, 94: "I A 10: Assiette, partie supérieure, rainure ŕ l'intérieur sur le rebord, pâte de couleur brique, ŕ l'intérieur vernis marron brillant, ŕ l'extérieur engobe jaunâtre; d. emb. 20,0 cm; 1975/S XII -0,70 -0,80 m; Bonis, pl. XXI/41 (Ier s.)". Dep. Histria. Mai indicată analogia de mai sus sub nr. 6. Produs "pontic" din secolul I sau de la începutul secolului II p. Chr., judecând după contextul stratigrafic.

            9. Bol mare, fragmentar. "Histria/[1927-1942]". D. 28,0 cm, î. păstrată 2,6 cm. Pastă gălbuie fină, firnis roşu maroniu mat. Şanţuri concentrice incizate pe buză. Dep. Histria. Vezi mai sus nr. 1 şi 3. Produs "pontic" din secolele II-III p. Chr.