Cetate dacică.

Istoricul cercetării. Săpături efectuate de Al. Ferenczi (1942 - 1943), C. Daicoviciu (1949), V. Sârbu şi V. Crişan, 1998.

Descrierea sitului. Cetatea, situată pe un munte înalt de 930 m, a fost construită atât pentru a fi un centru al comunităţilor dacice din această zonă, cât şi pentru control al intrărilor şi ieşirilor în / dinspre sud – estul Transilvaniei spre sudul Moldovei şi estul Munteniei.

Lucrările de amenajare au fost impresionante, ele incluzând atât obţinerea unei suprafeţe terasate de aproape 10.000 m², cât şi ridicarea unor fortificaţii de apărare sau de susţinere a teraselor, de cca. 700 m lungime.

Amenajările au cuprins atât tăierea promontoriului, pe care s-a aflat acropola, cât şi amenajarea a 3 – 4 terase, pe laturile de nord, vest şi sud; partea dinspre est este foarte abruptă. Diferenţele de nivel, faţă de acropolă, cât şi dintre terase, sunt de 7 – 8 m.

Acropola, ce includea o suprafaţă de circa 700 m², a avut o fortificaţie circulară chiar pe baza platoului şi un zid de susţinere la baza acestuia. Acestea impresionează atât prin dimensiuni, cât şi prin modul complicat de construire.

Terasa I– a, cu o suprafaţă de circa 3.000 m², era mărginită de un zid, lat de 2,20 – 2,50 m, format din doi paramenţi şi emplecton. Pentru paramenţi s-au selectat pietrele mai mari şi cu unele laturi plate, iar ca liant s-a folosit lutul; deocamdată nu s-a observat întrebuinţarea lemnului în structura zidului. În unele zone, paramentul exterior se păstrează pe o înălţime de 1,20 – 1,50 m, format din 10 – 12 asize.

Terasa a II – a, include o suprafaţă de peste 3.700 m². Fortificaţia ei este de aproape 250 m; vestigiile acesteia sunt impresionante, şi ele se evidenţiază pe aproape toată lungimea terasei. Rămâne de văzut dacă este vorba de un zid sau de un val întărit cu piatră.

Terasa a III – a, situată doar pe laturile de vest şi nord ale muntelui, este mai mică, fortificaţia, lungă de cca. 150 m, incluzând o suprafaţă de circa 150 m².

Nu este exclus ca, până la baza muntelui, dacii să fi amenajat şi alte terase, aşa cum par a sugera observaţiile preliminare.

Cronologia. Materialele arheologice, recoltate până în prezent, par a data fortificaţia din sec. I a. Chr. – până la 106 d. Chr. Dacă momentul ridicării fortificaţiei este mai dificil de precizat cu exactitate, sfârşitul ei pare mai sigur – la începutul sec. II d. Chr., cu ocazia războaielor daco – romane. Oricum, o distrugere anterioară cuceririi romane s-a observat la zidul de pe terasa I – a într-o perioadă încă greu de precizat. Prezenţa unor relativ numeroase fragmente de vase hallstattiene de pe terasa I – a sugerează o amenajare a muntelui chiar din prima epocă a fierului. Este de semnalat şi prezenţa, sporadică, a unor fragmente de vase ceramice din bronzul mijlociu.

Dezastrul ecologic din noiembrie 1995 a dus la prăbuşirea, aproape totală, a arborilor, aceştia antrenând între rădăcinile lor părţi din ziduri şi complexe, ca şi inventarul din stratul arheologic.

Cercetările arheologice la acest monument se impun, atât datorită caracterului lor de salvare, cât şi pentru o mai bună cunoaştere a civilizaţiei geto – dacilor din sud – estul Transilvaniei. Deasemenea, o eventuală conservare – restaurare a fortificaţiilor şi a complexelor, va constitui un punct de mare atracţie turistică.

180. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre muntele pe care se află cetatea.
181. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere de pe cetate spre staţiunea Covasna.
182. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre acropolă şi Terasele I - II; se observă consecinţele dezastrului ecologic din noiembrie 1995.
183. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre Terasa I - a şi acropolă.
184. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre Terasele I - II, de pe acropolă.
185. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre acropolă, de pe Terasa I - a; se observă zidul de susţinere şi fotificaţia de la marginea acropolei.
186. Covasna - "Cetatea Zânelor" - profilul de vest al secţiunii S₁, de pe terasa I - a, se observă cele două etape de distrugere a zidului de la marginea Terasei I - a.
187. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul de la marginea Terasei I - a, văzut dinspre interior.
188. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul de la marginea terasei I - a, văzut din exterior.
189. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul Terasei I - a, în sectorul sud - estic, văzut din interior.

Valeriu Sârbu, Viorica Crişan