Planşe
3. Adâncata, com. Adâncata, jud. Suceava
Punct: Imaş

Cod sit: 146806.02
Autorizaţia de cercetare sistematică nr. 139/2005
Colectiv: Ion Mareş - responsabil, Bogdan Petru Niculică (CMB Suceava), Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Vasile Budui, Cătălina Buzdugan (UŞtcM Suceava)

În perioada 1-31 august 2005, CMB Suceava, în colaborare cu Facultatea de Istorie a UŞtcM Suceava, a continuat săpăturile arheologice din cunoscuta necropolă tumulară aparţinând culturii Komariv, de la Adâncata - Imaş, com. Adâncata, jud. Suceava. Cercetările arheologice, aflate la cea de a cincea campanie, au vizat exploatarea integrală a doi tumuli, notaţi T 10 şi T 11/2005. Săpătura a fost posibilă datorită finanţării cu suma de 30 milioane lei din partea MCC şi a participării studenţilor practicanţi de la Facultatea de Istorie din Suceava. De asemenea, notăm sprijinul consistent al primăriei Adâncata şi a dlui primar Dorel Filip, care a organizat cazarea specialiştilor şi a pus la dispoziţie terenul necesar cercetării.
Cei doi tumuli, ultimii aflaţi pe imaşul sătesc (alţi cinci se află într-o zonă intens împădurită), au fost cercetaţi conform sistemului utilizat în anii anteriori, cu secţiuni orientate N-S, cu martori intermediari de 0,50 m. Au fost continuate cercetările interdisciplinare, geomorfologice, pedologice, antropologice. Obiectivul nostru principal a constat în urmărirea detaliilor de rit şi ritual funerar, completarea informaţiilor anterior dobândite, în vederea întocmirii monografiei de sit, preconizată a apare la sfârşitul anului 2006.
T10/2005
Este amplasat în apropierea drumului comunal Adâncata - Feteşti, pe partea sa dreaptă. Are diametrul de 8 m şi înălţimea de 0,50 m. Au fost trasate următoarele secţiuni: SI NE şi NV cu lungimea de 4 m şi SI SE şi SV cu lungimea de 5 m, toate având lăţimea de 2 m, cu martori incluşi, de 0,50 m, orientaţi N-S şi E-V (martorul central). Secţiunile au fost orientate N - S. A mai fost deschisă cas. notată C1, necesară pentru exploatarea integrală a gropii notate G3, cu lungimea de 4 m şi lăţimea de 1 m, adiacentă secţiunilor S I NV şi SV.
Stratigrafia T10/2005:
- până la -0,10/0,15 m, sol vegetal, cenuşiu deschis;
- de la -0,10/0,15 m la -0,30/0,40 m, strat de pământ nisipo-argilos, de culoare cenuşie (sol de pădure evoluat);
- mantaua movilei se dezvoltă între -0,30 -0,40 m şi solul antic de călcare aflat -0,80 -0,90 m, fiind asemănătoare ca structură cu cea din T1-T7;
- de la -0,80 -0,90 m se dezvoltă solul viu, de culoare brun-gălbuie, steril din punct de vedere arheologic.
Comparativ cu alţi tumuli, mantaua T10/2005 este săracă în materiale arheologice. În afara unor mici aşchii de silex şi cărbuni, risipite în structura sa şi a unui vas fragmentar, nu au fost descoperite alte obiecte, cum ar fi ceramică sau piese litice finite.
- în SI SE a fost observată, în solul antic de călcare, fiind tăiată de la -0,80 m, o groapă de formă ovală, orientată pe axa lungă aprox. NNE-SSV, cu lungimea de 1,36 m şi lăţimea de 0,81 m şi adâncimea de 0,30 m. Profilul gropii este drept. În această groapa, notată G1, nu au fost descoperite materiale arheologice.
- în centrul movilei, cu intercalare în toate cele patru secţiuni săpate, având aceeaşi orientare NNE-SSV, a fost identificată o groapă asemănătoare, notată G2, cu dimensiunile de 1,50 m lungime şi 1,00 m lăţime. Groapa a fost săpată de la aceeaşi adâncime de -0,80 m, a avut profilul drept şi adâncimea de 0,25 m. Nu a conţinut materiale arheologice.
- la capătul sudic al SI NV şi cel nordic al SI SV, a fost observată, de asemenea la -0,80 m, o a treia groapă, notată G3. Aceasta a fost tăiată în trepte, şi a avut adâncimea de 0,78 m. Pe fundul acestei gropi au fost descoperite resturile prost conservate, ale unui defunct, din care s-au mai păstrat doar o parte a craniului şi o porţiune, probabil, de femur. Profilul gropii este drept, ca în cazul G1 şi G2.
- la demontarea martorului central N-S, a fost descoperit, la -0,80 m, un vas fragmentar, de formă tronconică, aşezat direct pe solul antic de călcare.
În privinţa modului de construcţie a movilei, putem preciza că după realizarea celor trei gropi şi depunerea defunctului în G3, a fost construită mantaua T10, care, fapt constatat şi la alţi tumuli, a fost probabil bătucită în scopul întăririi pământului pentru a evita cât mai mult erodarea şi a proteja construcţia funerară.
T11/2005
Are diametrul de 12 m şi înălţimea de 0,75 m. La suprafaţa sa se observa o bornă cadastrală, care a fost inserată în centrul movilei în anii '60 ai sec. trecut. În timpul cercetărilor de suprafaţă din anii 2000 şi 2005, pe această movilă au fost descoperite fragmente ceramice de tip Komariv, prezenţa lor fiind explicată prin faptul că la momentul instalării bornei, groapa în care a fost aşezată aceasta, a deranjat mantaua şi probabil, un eventual complex ceramic din aceasta. Au fost executate următoarele secţiuni, orientate N-S, cu lungimea de 6 m şi lăţimea de 2 m, cu martori intercalaţi N-S şi E-V, cu lăţimea de 0,50 m: SI, II, NV şi NE şi SI, II, SV şi SE.
Stratigrafia T11/2005:
- până la -0,10 -0,15 m, sol vegetal, cenuşiu deschis;
- de la -0,10/0,15 m la -0,30/0,40 m, strat de pământ nisipo-argilos, de culoare cenuşie (sol de pădure evoluat);
- mantaua movilei se dezvoltă între -0,30 -0,40 m. şi solul antic de călcare aflat -0,85 -0,95 m, fiind asemănătoare ca structură cu cea din T1-T7;
- de la -0,85 -0,95 m se dezvoltă solul viu, de culoare brun-gălbuie, steril din punct de vedere arheologic.
În structura mantalei au fost descoperite puţine fragmente ceramice, aşchii de silex.
- în SI NV, la m. 1, la -0,17 m, notăm descoperirea unui cuţit curb (Krummesser), cu lungimea de 14,5 cm, lucrat dintr-un silex de culoare cenuşie. Astfel, s-a confirmat deranjamentul mantalei de către borna cadastrală sus amintită.
- în centrul movilei a fost observat, în grund, la -0,95 m, conturul unei gropi de formă ovală, cu axul lung orientat NE-SV; lungimea gropii (NE-SV), notată G1, era de 1,45 m iar lăţimea (N-S). Adâncimea G1 era de 0,50 m, a fost săpată cu o mică treaptă în marginea ei vestică, profilele fiind uşor oblice. Nu a putut fi exploatată integral deoarece era suprapusă de borna cadastrală. În umplutura ei au fost descoperite mici fragmente de cărbuni.
- în SII NV şi SII SV a fost reperată, la -0,90 m, a doua groapă, notată G2, de formă oval-circulară. Groapa a avut dimensiunile de 2,30 m. lungime (N - S) şi 1,70 m lăţime (E-V). Groapa a avut adâncimea de 0,50 m, iar pereţii au fost săpaţi drept. Pe fundul ei, pe solul galben, au fost descoperite izolat, două fragmente de oase calcinate.

Note:
1. Ion Mareş, Bogdan Niculică, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Vasile Budui, Cătălina Buzdugan,Adâncata, com. Adâncata, jud. Suceava, CCA 2002, p. 23-27 şi pl. 3-5; Ion Mareş, Bogdan Niculică, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Vasile Budui, Cătălina Buzdugan, Adâncata, com. Adâncata, jud. Suceava, CCA 2003, p. 27-30; Bogdan Niculică, Ion Mareş, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Vasile Budui, Cătălina Buzdugan, Necropola din epoca bronzului de la Adâncata – „Imaş”, Ţara Fagilor SN 10, 1 (38), 2002, p. 11; Bogdan Niculică, Istoricul cercetărilor privind perioada mijlocie a epocii bronzului în Podişul Sucevei, Ţara Fagilor SN 10, 4 (41), 2002, p. 18-19; Bogdan Niculică, Ion Mareş, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Necropola tumulară de la Adâncata – Imaş, movila 2, Ţara Fagilor SN 11, 2 (43), 2003, p. 25-26; Vasile Budui, Cătălina Buzdugan, Bogdan Niculică, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Ion Mareş, Cadrul natural al sitului arheologic Adâncata – Imaş (judeţul Suceava), Analele UŞtcM Suceava, Secţiunea Geografie, 9, 2003; Vasile Budui, Cătălina Buzdugan, Bogdan Niculică, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Ion Mareş, Consideraţii pedogeografice asupra tumulului Adâncata – Imaş, judeţul Suceava, în vol. dedicat lucrărilor Simpozionului de Geografie, USH Bucureşti, 2002; Bogdan Niculică, Considérations sur la période moyenne de l'Âge du Bronze dans le Plateau de Suceava. Le complexe culturel Komarów – Costişa – Bialy-Potik, SAA, 2004; Vasile Budui, Bogdan Niculică, Situl arheologic Adâncata – Imaş (Judeţul Suceava). Caracteristici ale cadrului natural, Analele UŞtcM Suceava, s. Geografie, 11-12; Dan Fărtăiş, Bogdan Niculică, Date inedite referitoare la ceramica din necropola tumulară de tip Costişa-Komariw (sec. XVIII – XV î.Chr.), de la Adâncata, judeţul Suceava, ActaMP, 2004; Bogdan Niculică, Ion Mareş, Dumitru Boghian, Sorin Ignătescu, Considérations préliminaires sur les practiques funéraires de la nécropole de type Komariv – Bilyj-Potik – Costişa, de Adâncata-Imaş” (dép. de Suceava), SAA 10, 2005.

Résumé:
Pendant la campagne de fouilles archéologiques de l’année 2005, on a investigué deux tumuli, notées T10 et T11/2005. Dans le deux tertres, on a découvert, dans leurs manteaux, des matériaux archéologiques appartenant à la culture Costişa-Komariv. Le matériel céramique, qui appartient à l'Âge du Bronze, toujours fragmentaire, est caractérisé par la présence de silex/silicolite en pâte. Dans le tumulus T10 ont a découvert trois fosses, mais seul un tombeau d'inhumation en position repliée, sans inventaire funéraire. Dans le tumulus T11 ont a découverte deux tombeau en fosse, d'incinération.