Planşe
151. Miercurea Sibiului, jud. Sibiu
Punct: Petriş, Luncă
Codul sit: 144937.06, 144937.07
Colectiv: Sabin Adrian Luca – responsabil, Cosmin Suciu (ULB Sibiu - IPTCE), Adrian Georgescu (MNB Sibiu), Dragoş Diaconescu (MCC Hunedoara)
          
           Situl arheologic se află la 50 m N de DN 1 şi la aproximativ 3,5 km de centrul localităţii, spre V, în Depresiunea Secaşelor, la aproximativ 250 m spre N de râul Secaş.
           Prima cercetare a sitului o aflăm în anul 1997. De atunci s-au cercetat mai multe secţiuni şi suprafaţa I. Toate acestea sunt amplasate în zona de E a sitului.
           Neoliticul transilvănean este puţin şi fragmentar cunoscut. În ultimii ani am căutat să ne apropiem de realităţile acestuia prin cercetarea unor mari staţiuni neolitice şi eneolitice prin săpături arheologice (Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2; Orăştie-Dealul Pemilor, punct X8; Turdaş-Luncă; Hunedoara-Grădina Castelului; Miercurea Sibiului-Petriş; Miercurea Sibiului-Luncă (Pustia)) sau pe teren şi în depozitele muzeelor transilvănene. Am realizat monografii pentru siturile cercetate prin săpături sistematice şi studii şi articole de sinteză pentru aşezările reprezentate prin cercetări perieghetice sau sistematice de mai mică anvergură, mai vechi sau mai noi.
           Pe raza oraşului Miercurea Sibiului se află mai multe aşezări preistorice. Acestea se situează, la nivelul cunoştinţelor noastre, în patru punte din hotar.
           Cel mai bine cercetat punct prin cercetări arheologice sistematice este Miercurea Sibiului-Petriş. Acesta se află în partea de V a localităţii. În sit cunoaştem realităţile stratigrafice pe mai bine de 1000 m2. Succesiunea stratigrafică nu este atât de spectaculoasă pe verticală, cât pe orizontală.
           Nivelul I, şi cel mai vechi, aparţine culturii Starčevo-Criş (locuinţe adâncite şi gropi: fazele IB; IC; IC/IIA şi IIIB).
           Nivelul II aparţine culturii Vinča (subnivelul cel mai vechi, locuinţe adâncite, sfârşitul fazei A a culturii; subnivelul mai nou, locuinţe de suprafaţă, începutul fazei B a culturii).
           Nivelul III se încadrează culturii Petreşti (locuinţe de suprafaţă, faza AB).
           Nivelul IV este reprezentat de gropi izolate, nelegate între ele ca sistem de locuire, deocamdată, aparţinând civilizaţiei dacice (sec. II-I a.Chr.).
           Nivelul V este un orizont de îngropări de îngropări gepidice de sec. V p. Chr.
           Pe întinsul sitului se mai descoperă materiale arheologice aparţinând bronzului timpuriu şi celui mijlociu/târziu.
          Alte situri arheologice descoperite de noi:
           La V de acest sit s-a descoperit un sit aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni, faza a treia. Acesta a fost cercetat sistematic doar pentru cunoaşterea realităţilor cronologice şi culturale, ce ţin de situl roman de aici.
           La 800 m N de ultimul punct se află o aşezare Wietenberg.
           Cel de al doilea sit cercetat se află la Miercurea Sibiului-Luncă (Pustia). Aşezarea se află în partea de E a localităţii. Cercetările de aici au fost demarate cu ocazia îngropării unei conducte de gaz metan. Cu această ocazie s-au excavat cca. 250 m2 din întinsul sitului. În acelaşi an am mai cercetat alţi 20 m2 prin săpătură arheologică.
           Succesiunea stratigrafică de aici cuprinde următoarele secvenţe:
          Nivelul I şi cel mai vechi aparţine culturii Starčevo-Criş (locuinţe adâncite, faza IIB-IIIA).
          Nivelul II se dezvoltă în timpul culturii Petreşti, faza AB de început (locuinţe de suprafaţă).
          Nivelul III aparţine purtătorilor culturii Coţofeni (colibe, faza II).
           La aproximativ 50 m S de acest sit se află un altul aparţinând culturii Vinča, faza A2. Aşezarea nu a fost cercetată sistematic.
           În zona gării Miercurea Sibiului s-a descoperit o aşezare turdăşeană, dar şi cu materiale arheologice din epoca timpurie a bronzului şi din perioada sec. III-IV p. Chr. Materialele arheologice care o semnalează se află în muzeul din Sebeş, jud. Alba şi la ULB Sibiu
           Scurta înşiruire a aşezărilor şi nivelurilor de locuire neolitice şi eneolitice din arealul oraşului Miercurea Sibiului arată densa locuire în epocă.
           Până în acest moment noi am reuşit să facem studii de arhitectură, tipologie şi analize calitative şi cantitative pe ceramică, analize de sol pentru detectarea surselor de lut pentru fabricarea ceramicii, studii privind realizarea şi funcţionalitatea uneltelor de os, analize spectrale pe obsidiană, analize arheo-zoologice şi analize radio-carbon. Colectivul nostru de cercetare caută ca prin colaborarea cu cercetători din ţară şi străinătate să aprofundeze cât mai bine şi corect realităţile economice şi sociale ale comunităţilor preistorice din acest areal de cercetare.
           Obiectivele anul 2004 sunt: cercetarea a 240 m2 din suprafaţa SII, începută în acest an; clarificarea poziţiei stratigrafice şi a sistemului de construcţie a locuinţelor de suprafaţă din nivelul vincian timpuriu şi încadrarea cronologică şi culturală mai bună a acestora. S-au cercetat total sau parţial 4 locuinţe de suprafaţă, cu podina din piatră de râu, databile în Vinča A3-4 – B1. S-au conturat câteva complexe adâncite (Vinča A3-4 şi Starčevo-Criş IB-IIA, IIIB), care vor fi cercetate în anul 2005.
           S-a constatat că aceste locuinţe de suprafaţă au vetre exterioare, la fel ca şi grânarele. De asemenea, s-a constat că în jurul lor există vase de provizii şi altele folosite la gătit sau la păstrarea lichidelor. Locuinţele au dimensiuni destul de mari 5-6 x 7-8 m. În interiorul acestora s-au descoperit vase ceramice, unelte din piatră şlefuită sau cioplită (o mare cantitate de unelte cioplite din obsidiană), resturi osteologice şi o cantitate destul de mare de bolovani de râu de dimensiuni medii, care erau folosiţi, după toate aparenţele, pentru a întări podina acestora.
           Patrimoniul arheologic descoperit se află depus, în cea mai mare parte la MNB Sibiu. Materialele arheologice, care se desenează şi prelucrează foto se află depuse la IPTCE.
           Toate materialele ceramice au fost prelucrate prin statistică matematică într-un sistem propus de noi în grantul ArheoTechSib depus la CNCSIS. Probele de sol sunt în curs de prelucrare la University College London (proiect IPTCE Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu), Institute of Archaeology (proiect Michela Spataro), probele C14 se află pentru prelucrare şi interpretare la Gröningen (proiect Paolo Biagi), iar probele de obsidiană se află la Veneţia (proiect Paolo Biagi).
           Cercetările anului 2005 vor avea drept scop lămurirea caracterului locuirii vinciene timpurii în complexe adâncite, precum şi a celor Starčevo-Criş IB-IIA şi IIIB de aceeaşi factură.
           Datorită caracterului locuirii din acest punct nu avem propuneri concrete pentru conservarea in situ a obiectivelor arheologice descoperite. Vasele ceramice şi celelalte artefacte urmează cursul firesc pentru conservare şi restaurare în laboratoarele MNB Sibiu.
         
          Bibliografie:
          Sabin Adrian Luca, Cultura Vinča în Transilvania – faza timpurie, Studia Universitatis „Vasile Goldiş” Arad 9, Seria B, Decembrie 1999, p. 281-298.
          Sabin Adrian Luca, Horia Ciugudean, Cristian Roman, Die frühphase der Vinča-Kultur in Siebenbürgen. Anhaltspunkte des chronologischen und ethnokulturellen horizontes, Apulum 37, 2000, 1, p. 1-49.
          Sabin Adrian Luca, Horia Ciugudean, Cristian Roman, Aurel Dragotă, Faza timpurie a culturii Vinča în Transilvania. Repere ale orizontului cronologic şi etnocultural, Angustia 5, 2000, p. 37-72.
          Sabin Adrian Luca, Eine zoomorphe statuette aus der Jungsteinzeitlische Siedlung von Reussmarkt/Miercurea Sibiului/Szerdahely-Petriş (Kr. Hermannstadt/Sibiu/Nagyszeben), Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos 19, 2002, p. 96-106.
          Sabin Adrian Luca, La Miercurea Sibiului locuinţe de acum 8.000 ani, Magazin Istoric 38 (2004, 2, 443), p. 59-60.
          Sabin Adrian Luca, Opinii noi despre începutul neoliticului timpuriu din Transilvania. Nivelul I din staţiunea neolitică de la Miercurea Sibiului, în Transilvania, Supliment Miercurea Sibiului, 21.05.2004, p. 3-12.
          Sabin Adrian Luca, O statuetă zoomorfă stilizată descoperită în staţiunea de la Miercurea Sibiului-Petriş (Jud. Sibiu, România) şi câteva opinii despre începutul neoliticului timpuriu din Transilvania, Istros 11, 2004, p. 3-26.
          Sabin Adrian Luca, New datas about the Neolithic in Transylvania from the point of prehistoric sites in Miercurea Sibiului area, în Cucuteni. 120 de ani de cercetări. Timpul bilanţului, Piatra Neamţ, 2004, p. 39-41.
          
          Résumé:
           Les recherches archéologiques systématiques de Miercurea Sibiului ont commencé dans l’année 1997. Dès lors on a recherché par fouilles archéologiques le point Petriş mais on a fait aussi plusieurs des reconnaissances de terrain et identifications de sites archéologiques.
          Les principaux points aux découvertes archéologiques préhistoriques de ľaréale de la ville sont:
           Petriş: les principaux repères stratigraphiques de ce point sont:
          - le Ier niveau (le plus ancien) appartienne à la culture Starčevo-Criş et présente trois sous niveaux d’habitation en logements enfoncés (Ia = SC IB; Ib = SC IC; Ic = SC IIIB);
          - le IIe niveau appartienne à la culture Vinča, la haute phase et a deux niveaux d’habitation; l’ancien en logements enfoncés (Vinča A3(4?) = IIa) et le plus récent, en logements de surface au pavage de pierre (Vinča B1 aux éléments linéaires = IIb).
          - le IIIe niveau appartienne à la culture Petreşti, la phase AB; logements de surface;
          - le IVe niveau surgit sporadiquement et appartienne aux IIe-Ier siècles a.Chr.
          - le Ve niveau est représenté par une nécropole Gépide du Ve siècle.
           Les recherches archéologiques systématiques dans ce point ont commencé en 1997. On a exécuté 5 sections, totalisant approximativement 250 m2 et 2 surfaces, SI de 400 m2 et SII de 240 m2.
          Autre sites:
           Le site archéologique de la culture Wietenberg de l’âge du bronze.
           Le site archéologique de la culture Coţofeni.
           Pustia, Luncă: les principaux repères stratigraphiques de ce point sont:
          - le Ier niveau (le plus ancien) appartienne à la culture Starčevo-Criş. Les logements du ce niveau sont enfoncés;
          - le IIe niveau appartienne à la culture Petreşti (phase AB). Il s’agît des logements de surface;
          - le IIIe niveau appartienne à énéolithique final, à la culture Coţofeni (IIe phase).
           Dans l’année 2003 on a recherché une surface de 20 m2, mais aussi le profil ďune tranchée ďune conduite de gaz méthane, qui a complètement perforé l’habitat sur la direction E-O.
           Au sud de Pustia, Luncă on a découvert un habitat appartenant à la culture Vinča, la phase A2-3.
           Au nord de la gare de la localité on a découvert un vaste habitat de la culture Turdaş.