Programul Naţional de Cercetare „Alburnus Maior”

          În perioada 3 mai - 31 octombrie 2001 s-au desfăşurat ample săpături arheologice cu caracter de salvare în zona localităţilor Roşia Montană şi Abrud din jud. Alba, potrivit Acordului de Consultanţă încheiat între S.C. Roşia Montană Gold Corporation şi Muzeul Naţional de Istorie a României, parte a Programul Naţional de Cercetare „Alburnus Maior”, iniţiat de către Ministerul Culturii şi Cultelor prin ordinul nr. 2504/07.03.2001.

          Cercetările arheologice din aceasta campanie au avut următoarele obiective:

          -săpături arheologice în vederea eliberării terenului de sarcină arheologică desfăşurate în perimetrul extravilan al localităţii Roşia Montană, la vest de masivul Cetate, zonă cunoscută sub denumirea de Găuri-Hop/Hăbad/Tăul Ţapului/ Valea Nanului/Carpeni;

          -săpături arheologice în vederea eliberării terenului de sarcină arheologică desfăşurate în zona satului Gura Cornei, oraş Abrud;

          -cercetare arheologică de suprafaţă pe Valea Cornei;

          -expertiză-diagnostic asupra galeriilor antice şi medievale din masivele Cârnic, Orlea, Ţarina, Văidoaia, Cetate, Carpeni;

          -investigaţii cu caracter arheologico-minier în galeriile antice şi medievale din punctele Zeus şi Găuri, zona Cetate.

          La cercetările iniţiate au participat specialişti din următoarele instituţii:

          -Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti;

          -Muzeul Naţional al Unirii - Alba Iulia;

          -Centrul pentru Proiectare Patrimoniul Cultural Naţional - Bucureşti;

          -Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca;

          -Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva;

          -Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Bucureşti;

          -Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca;

          -Muzeul “Iulian Antonescu” - Bacău

          -Universitatea din Toulouse - Franţa.

          Au mai participat specialişti de la Universitatea din Bucureşti - Facultate de istorie, Universitatea Babeş-Bolyai - Cluj-Napoca - Facultatea de Biologie-Geologie şi CIMEC - Institutul de Memorie Culturală - Bucureşti.

          Coordonarea întregului proiect a fost asiguratăde către Muzeul Naţional de Istorie a României.

          Cercetările arheologice au cuprins o arie largă, depăşind 700.000 m.p. şi au pus în evidenţă numeroase vestigii aparţinând îndeosebi perioadei romane, sec. II-III, dar şi urme ale activităţii umane din perioadele medievală şi modernă. Cercetările s-au desfăşurat în condiţii dificile - un sezon deosebit de ploios, presiunea timpului, o anumită presiune socială, consolidarea din mers a unei echipe, care, din nefericire, se schimba de la o lună la alta.

          Putem spune însă că cercetarea şi-a atins obiectivele propuse, cea mai mare parte o complexelor arheologice depistate au fost cercetate integral, iar cea mai mare parte a vestigiilor arheologice mobile au intrat în procesul de restaurare şi punere în valoare.

Dintre principalele descoperiri arheologice ale campaniei de cercetare 2001 pot fi amintite:

¨ cele 3 necropole romane de incineraţie în zonele Hop, Valea Nanului şi Carpeni (fiind cercetate peste 180 de morminte);

¨ identificarea şi cercetarea a mai multor (5 sau 6) arii sacre, unde au fost găsite un număr de 34 de altare votive (localizate în punctele Hăbad – Brădoaia, Hăbad – Vasinca, Valea Nanului – Szekely, Valea Nanului – Drumuş, Valea Nanului - Dalea);

¨ posibila localizare a unor aşezări ale coloniştilor illiri (aşezare de tip kastellum), situate în zona Găuri şi în zona Valea Nanului – Szekely/Drumuş;

¨ structuri de locuire romană cu edificii publice (termae), localizate în zona Carpeni şi în zona Tăul Ţapului;

¨ identificarea parţială a traseului drumului roman antic care lega zona Alburnus Maior de Ampelum (în zona Găuri – Hop – Hăbad).

[Paul Damian – coordonatorul programului]