160. Prihodiºte, com. Vaþa de Jos, jud. Hunedoara

Punct: Peºtera Prihodiºte

Cod sit: 91893.01

Colectiv: Adriana Pescaru - responsabil, Nicolae Cãtãlin Riºcuþa, Romeo Pavel (MCDR Deva), Marian Cosac (UV Târgoviºte), studenþi ai Universitãþii "Valahia" Târgoviºte

Peºtera Prihodiºte, cunoscutã ºi sub numele de Hânzasca, este amplasatã la cca. 3 km de satul Prihodiºte ºi 5 km de comuna Vaþa de Jos. Peºtera are o poziþie retrasã, în fundul unei vãi, în imediata vecinãtate a unei foste cariere de exploatare a calcarului. Accesul este relativ uºor, iar condiþiile favorabile de locuire sunt completate de prezenþa în apropiere a unui puternic izvor (izbuc).

Formaþiunea carsticã are douã intrãri cu deschidere spre NE ºi respectiv NV, care se reunesc într-o salã centralã de unde porneºte o galerie semiactivã, obturatã dupã cca. 20 m. Obiectivul este cuprins în lista monumentelor istorice, fiind cunoscut cu vestigii arheologice din perioada de trecere de la eneolitic la epoca bronzului.

În urma unei periegheze efectuatã în primãvara anului 1998 a fost descoperit un singur fragment ceramic la suprafaþa depunerilor din peºterã. Cercetãrile sistematice au debutat în luna octombrie 1998, printr-un sondaj de verificare stratigraficã (So. I) de 2 x 1 m amplasat în sala centralã. Sãpãturile s-au soldat cu recoltarea unui bogat inventar arheologic. Într-un colþ al sondajului stratul de arsurã ºi cenuºã a semnalat prezenþa unei vetre de foc.

În anul 1999 nu s-au fãcut sãpãturi, dar cercetãrile au continuat în perioada 23 august - 3 septembrie 2000 prin deschiderea, în sala centralã, a unei secþiuni (S. I) de 6 x 2 m, amplasatã în prelungirea sondajului din 1998 (pl. I). Sãpãtura a fost adâncitã pânã la 0-,55 m relevând urmãtoarea stratigrafie:

  • 0 / -0,05 m - sol recent;

  • -0,05 / -0,1 m - strat care conþine, sporadic, fragmente ceramice de tip Wietenberg;

  • -0,1 / -0,35 m - strat de culturã de culoare cenuºie, care conþine ceramicã de tip Coþofeni târzie; la baza acestui strat apar rare fragmente ceramice Coþofeni timpurii ºi eneolitice;

  • -0,35 / -0,55 m - strat cuaternar, nisipos, de culoare gãlbuie, cu numeroase bucãþi de calcar, certificat prin descoperirea unui dinte de Ursus Spelaeus.

Au fost descoperite trei vetre de foc ºi un inventar arheologic variat: ceramicã, unelte din piatrã, podoabe. Deºi ceramica este foarte fragmentarã pot fi distinse forme de mici dimensiuni, globulare, cu gura puternic evazatã, în formã de pâlnie. Decorul constã în incizii, impresiuni, aplicaþii sub forma "boabelor de linte". Se remarcã numãrul redus al fragmentelor decorate în tehnica împunsãturilor succesive. În schimb sunt numeroase ornamentele sub forma benzilor de linii haºurate în reþea, incizii sub forma "scheletului de peºte", romburi haºurate simplu sau în reþea (pl. II - III).

Formele vaselor, decorul ºi maniera de ornamentare sugereazã plasarea descoperirilor de la Prihodiºte la un orizont Coþofeni final marcat de puternice influenþe vuèedoliene. Aceste materiale îºi gãsesc analogii la Bãile Herculane - Peºtera Hoþilor (nivelul j), în peºtera de la Româneºti, Clit - Gureþul Negrilor ºi în descoperirile de la Govora Sat - Runcuri ºi Livezile - Baia, aparþinând bronzului timpuriu.

Raritatea acestui tip de descoperiri ºi importanþa lor pentru ilustrarea etapei finale de evoluþie a culturii Coþofeni în zona de SV a Transilvaniei, impun continuarea cercetãrilor în acest sit.

Bibliografie

1. C. Riºcuþa, R. Pavel, Peºtera Prihodiºte (raport de cercetare), în: Cronica cercetãrilor arheologice - campania 1998, Vaslui, 1999, p. 127.