În ceea ce priveşte mult cunoscuta colonie grecească de pe malul dobrogean al Mării Negre, întemeiată în anul 657 î. d. Chr. de către coloniştii din Milet şi considerată ca cea mai veche colonie milesiană de pe ţărmul de apus al Pontului Euxin, nu mai este cazul să insistăm. Amintim numai în treacăt că, în aproape 1000 de ani de existenţă, Histria a cunoscut cel puţin două perioade de înflorire, am putea spune de strălucire: prima, în epoca arhaică şi clasică şi a doua în timpul lui August, perioadă care coincide cu extinderea stăpânirilor romane asupra litoralului dobrogean.

Sfârşitul acestei cetăţi, care a primit din partea autorităţilor romane dreptul de a se intitula în actele oficiale „prea-strălucita cetate a histrienilor” a avut loc după secolul al VII-lea; de astfel, pentru această vreme s-a putut constat arheologic că resturile de locuire sunt din ce în ce mai rare. Se crede că cetatea dispare treptat după invazia avarilor, la finele secolului al VI-lea.

În privinţa celor 31 de fotografii aflate în arhiva M.N.A. putem spune că ele reprezintă imagini diverse ale ruinelor zidurilor de incintă, începând din epoca arhaică şi până la sfârşitul Imperiului roman de Apus (deci perioada cuprinsă între sec. VII î. d. Chr. şi sec. V d. Chr.) ale vestigiilor mai multor temple şi edificii de cult din zona numită convenţional „zona Sacră”. Aceste resturi arheologice ilustrate în fotografiile menţionate provin din timpul săpăturilor executate de V. Pârvan în perioada 1914-1927.

 

 

Descrierea celor 30 de fotografii provenind de la Histria (săpături V. Pârvan) Album de imagini